LIVE TEXT: Conferinţa "Codul Insolvenţei" - ediţia a X-a -

Actualizare - Stan Tîrnoveanu, Prim-Vicepreşedintele UNPIR: "Legiuitorul ar trebui să reglementeze o perioadă de realizare a acordului de voinţă"

Legiuitorul ar trebui să reglementeze şi o perioadă de realizare a acordului de voinţă, respectiv acomodarea voinţelor creditorilor prin posibile runde de dezbatere a planulului de reorganizare juridică, cu respectarea principiului tratamentului corect şi echitabil, a afirmat Stan Tîrnoveanu, Prim-Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR).

Conform prezentării domniei sale, articolul 132 din Legea nr. 85/2014 (privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă) stipulează că termenele pentru depunerea planului de reorganizare sunt 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv de creanţe, iar pentru "motive temeinice" judecătorul-sindic poate prelungi, la cerere, termenul cu maximum 30 de zile.

Sancţiunea nerespectării termenelor duce la "decăderea părţilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare" cu consecinţa trecerii la faliment, conform prezentării Prim-Vicepreşedintelui UNPIR. Potrivit articolului 137 din aceeaşi lege, şedinţa adunării creditorilor pentru exprimarea votului în privinţa planului de reorganizare trebuie să aibă loc în termen de 20-30 de zile de la publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă a anunţului referitor la depunerea planului de reorganizare.

"În concluzie, ipoteza modificării unui plan (cu asigurarea publicităţii aferente) în intervalul de după expirarea termenelor de 30 de zile, dar anterior datei stabilite pentru şedinţa adunării creditorilor în vederea exprimării votului, nu are o reglementare expresă", a punctat Stan Tîrnoveanu.

(A.I.)

---

Actualizare - Valentin Drăgoi, Managing Partner, DT Lawyers: "Analiza transferurilor efectuate într-o piaţă distorsionată este greu de realizat din perspectiva anulării actelor frauduloase"

Analiza transferurilor bunurilor efectuate în contextul distorsionării pieţei este greu de realizat din perspectiva anulării actelor frauduloase, atât din cauza termenului foarte scurt prevăzut de lege, cât şi faţă de împrejurarea că aceste acte se pot subsuma activităţii curente a debitorului, a punctat Valentin Drăgoi, Managing Partner, DT Lawyers.

Conform domniei sale, în contextul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a decis, în 2022, să ridice taxele vamale pentru o gamă largă de importuri ucrainene printre care şi produse agroalimentare. Astfel, piaţa din ţara noastră a fost inundată cu cereale din Ucraina la preţuri mici, ceea ce i-a făcut pe unii fermieri români să-şi mute afacerile, înstrăinând cerealele în detrimentul gajului general al creditorilor.

"Apreciem că ar fi utilă o completare a normei legale prevăzute de art. 119 din Legea 85/2014 în sensul prevederii şi a unei excepţii de la regula imposibilităţii anulării actelor subsumate activităţii curente, în cazul existenţei unei fraude, precum şi instituirea unor prezumţii relative în acest sens", a spus Valentin Drăgoi.

(A.I.)

---

Actualizare - Florian Mateiţă: "E nevoie de o grilă de plată pentru a elimina vulnerabilizarea practicianului în faza în care e numit provizoriu"

Practicienii în insolvenţă nu au o grilă minimă de onorariu de plată pentru prima fază a procedurii de insolvenţe în care ei sunt numiţi provizoriu, ceea ce reprezintă o vulnerabilizare a acestora, dar şi a celerităţii procedurii respective, a spus Florian Mateiţă, Partener RomInsolv SPRL.

Florian Mateiţă a precizat: "Suntem singura profesie care nu are o grilă, un standard minim de plată în faza provizoratului, ceea ce nu este în regulă. Noi ne apucăm de lucru şi nu ştim dacă vom fi definitivaţi în acel dosar, iar asta creează o vulnerabilitate a practicianului şi celerităţii procedurii. (...) Soluţia pe care o propun este stabilirea unei grile de onorarii minime funcţie de criteriile specifice dosarelor (art.38 lit.b din OUG nr.86/2006) cu menţiunea că onorariul practicianului provizoriu este cel puţin egal cu cel al practicianului definitiv".

(G.M.)

---

Actualizare - Florian Mateiţă, Partener RomInsolv SPRL: "Pentru companiile active celeritatea procedurii de insolvenţă este vitală pentru continuarea activităţii"

Viteza derulării unei proceduri de insolvenţă este vitală pentru recăpătarea încrederii în companie a persoanelor interesate, în capacitatea de a concepe şi implementa cu succes un plan de redresare sau reorganizare, susţine Florian Mateiţă, Partener RomInsolv SPRL.

Florian Mateiţă a precizat: "În cazul falimentului, celeritatea presupune valorificarea patrimoniului rapid, înainte de a fi afectat de degradarea fizică şi morală, astfel încât activele să reintre funcţionale în circuitul economic, iar costurile procedurii, inclusiv cele de pază şi conservare, să rămână la un nivel rezonabil. Altfel, scăderea drastică a valorii unor active, imposibilitatea întocmirii unui plan de reorganizare, practic, schimbarea totală a cursului unei proceduri, sunt câteva dintre efectele negative care pot afecta iremediabil drepturile creditorilor şi activitatea debitorului aflat într-una din procedurile greoaie".

Potrivit domniei sale, respectarea principiului celerităţii este obligaţia profesioniştilor, respectiv a practicianului în insolvenţă şi a judecătorului sindic, cele două instituţii fiind nevoite să conlucreze, utilizând cadrul legal existent, astfel încât procedura de insolvenţă să se deruleze în limitele termenelor maximale prevăzute de lege.

(G.M.)

---

Actualizare - Adrian Popa Bochiş, ANEVAR: "E nevoie de mai multă comunicare"

În sectorul insolvenţei este necesară o comunicare extinsă, în opinia lui Adrian Popa Bochiş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), care precizează: "Avem o lege, avem două organizaţii profesionale, avem profesioniştii, avem evaluatorii. Cum facem, însă, ca toate acestea să funcţioneze împreună?". Domnia sa continuă: "Pentru că, chiar dacă până în momentul acesta lucrurile au funcţionat, cred că e nevoie de mai multă comunicare. Avem reguli, avem standarde, avem asociaţie, le avem pe toate. Eu cred că e nevoie de un pic mai multă comunicare în momentul acesta".

(V.R.)

---

Actualizare - Diana Dobromir, Muşat & Asociaţii: "Avertizarea timpurie - o nouă şansă pentru business-urile în impas"

Avertizarea timpurie cu privire la dificultăţile cu care se confruntă o societate comercială poate fi o nouă şansă pentru business-urile în impas, este de părere Diana Dobromir, Managing Associate la Muşat & Asociaţii. Conform domniei sale, în prezent, avertizarea timpurie funcţionează, alături de procedurile de prevenire a insolvenţei, ca parte din principiul acordării unei şanse debitorilor de redresare eficientă a afacerii.

Specialistul a explicat: "Analizând sistematic normele cuprinse în Directiva de Restructurare, constatăm că întreaga sa linie de gândire conduce spre ideea prevenţiei stării de insolvenţă. Această idee porneşte de la creşterea eficienţei salvării întreprinderii, ca finalitate, fapt care contribuie la creşterea eforturilor de prevenţie, în detrimentul celor de remediere post factum. Cu alte cuvinte, analizând cauzalitatea, trebuie identificat şi localizat momentul critic, adică vulnerabilitatea. Pornind de la premisa că şansele de restabilire a viabilităţii economice a unui business în impas depind de momentul în care compania aflată în dificultate iniţiază măsuri pentru restructurarea activităţii sale, Directiva atrage atenţia asupra necesităţii creării unor mecanisme concrete şi eficiente prin care să se identifice, cât mai devreme posibil, primele semnale ale unei stări de dificultate care poate să fie financiară sau de altă natură, fiind exemplificată situaţia pierderii unui contract de importanţă crucială".

Aceste mecanisme sunt denumite early warning tools (în limba română, instrumente de avertizare), iar rolul lor este să colecteze date despre antreprenor şi companie, să identifice eventuala zonă de dificultate în care aceştia intră sau sunt în pericol să intre, să îi avertizeze, iar aceştia să aibă acces la asistenţă specializată - în anumite linii gratuită - pentru a adopta soluţiile optime de redresare a afacerii, completează Diana Dobromir.

(E.O.)

---

Actualizare - Alina Popa, CITR. "Este o efervescenţă în zona restructurării şi ne aşteptăm ca aceasta să crească"

În ultima perioadă, tot mai multe companii aflate în dificultate sunt interesate de restructurare, a spus Alina Popa, Head of Legal CITR. "Este o efervescenţă în zona restructurării şi ne aşteptăm să crească", a menţionat specialistul, adăugând că mare parte din companiile de impact, respectiv 43%, sunt într-o stare de dificultate, fiind restructurabile sau în insolvenţă iminentă. Companiile de impact sunt cele cu active de peste 1 milion de euro şi care generează mai mult de 87% din cifra de afaceri realizată de economia noastră.

Alina Popa a subliniat că, anul trecut, a crescut numărul companiilor de impact care au accesat o procedură de insolvenţă, de la 67 în 2022 la 89 în 2023: "Putem spune că, la nivelul economiei noastre, vedem o lipsă a performanţei, care nu provine dintr-o lipsă de fonduri a companiilor, ci din faptul că acestea nu mai produc valoare pe termen lung. Este un trend global care a apărut ca urmare a eforturilor de a ţine companiile în viaţă începând cu perioada pandemiei. Acestea sunt ţinute pe perfuzii, însă costul este profitabilitatea lor. Aici intervin soluţiile de restructurare, care sunt diverse şi care pot fi adaptate nevoilor companiilor. Prin regândirea businessului, acestea pot sprijini companiile să se optimizeze, să îşi îmbunătăţească poziţia în piaţă, profitabilitatea, capacitatea pe termen lung de a produce valoare şi profit".

(E.O.)

---

Actualizare - Mihai Paşca, secretar de stat în Ministerul Justiţiei: "Observăm o tendinţă de creştere a folosirii noilor cadre de restructurare"

Tendinţa de folosire a noilor cadre de restructurare este în creştere, potrivit datelor statistice, a afirmat Mihai Paşca, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Mihai Paşca a spus: "Avem 64 de proceduri de concordat preventiv deschise în anul 2023, faţă de 74 de astfel de proceduri deschise pe legea veche în cei 9 ani de aplicare a acesteia. Vorbim despre companii de impact, cu cifre de afaceri importante, care au apelat la această procedură şi ne aşteptăm ca utilizarea concordatului preventiv să crească pe măsură ce aceste companii se vor redresa, vor ieşi din această procedură şi vor avea succes. Putem observa că balanţa înclină în continuare spre procedurile de insolvenţă - în anul 2023 au fost deschise 6650 de proceduri - acestea fiind cele mai importante din perspectiva companiilor".

Domnia sa a precizat că situaţia României nu este singulară în Uniunea Europeană şi, din acest motiv, Comisia Europeană a pregătit un proiect de modificare a directivei în domeniul insolvenţei şi cadrelor de restructurare a afacerilor.

Domnul Paşca a afirmat: "Noua propunere de directivă lansată de Comisia Europeană în anul 2022 vizează tema armonizării procedurilor de insolvenţă, procedurile pre-pack, atragerea răspunderii directorilor care nu apelează la timp la aceste proceduri, accesul practicienilor în insolvenţă la anumite baze de date şi proceduri simplificate pentru IMM-uri. Deşi Comisia a dorit ca propunerea să fie dezbătută accelerat şi adoptată rapid, evoluţia negocierilor nu a avut ritmul aşteptat, deoarece statele membre manifestă reticenţă cu privire la efectele pe care modificările respective le vor avea asupra mecanismelor interne".

(G.M.)

---

Actualizare - Simona Miloş, INPPI: 40.635 de proceduri de insolvenţă au fost deschise din 2018 până acum

Un total de 40.635 de proceduri de insolvenţă au fost deschise din 2018 până în 2024, adică o medie de 6.500 pe an, spune Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

Conform domniei sale, în 2018 (anul primei deschideri a unui caz de insolvenţă), au fost iniţiate 8.368 de proceduri, iar numărul celor închise în cei şase ani a atins 7.359.

În 2018, peste jumătate dintre aceste cazuri au fost închise în mai puţin de un an, menţionează doamna Miloş, adăugând: "Nu avem date la nivel european ca să putem să tragem o concluzie asupra performanţei procedurilor de insolvenţă, putem doar să analizăm, ştiindu-se că performanţa unei proceduri de insolvenţă depinde şi de rapiditatea cu care agenţii economici neperformanţi ies din piaţă, precum şi câte societăţi reuşesc la final să se redreseze, fie printr-un plan de restructurare, fie printr-un plan de reorganizare, şi să se reinsereze în mediul economic".

(A.V.)

---

Ziarul BURSA organizează, în parteneriat cu Institutul Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI) şi Institutul Naţional Pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (INPPA), a X-a ediţie a conferinţei "Codul Insolvenţei", în data de 29 februarie 2024, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, sala Constanţa, din Calea 13 Septembrie nr. 90.