LIVE - VIDEO Conferinţa "Energia în priză" - ediţia a XI-a -

Actualizare - Daniel Bodnar, London Brokers: "Cei care investesc trebuie să aibă în vedere şi asigurarea investiţiei"

Cei care investesc trebuie să aibă în vedere şi asigurarea investiţiei, spune Daniel Bodnar, director al London Brokers.

Domnia sa a afirmat: "Piaţa de energie este o piaţă extrem de ambiţios de acoperit. Sunt multe provocări care se lansează în fiecare zi. Tehnologia evoluează şi trebuie să fim pregătiţi să întâmpinăm aceste provocări. Pot spune că un broker de asigurare trebuie să aibă întotdeuna o soluţie, nu doar când nu există decât puţine soluţii. Un broker de asigurare este pregătit să facă lucrul acesta în orice situaţie şi chiar dacă asigurările pe care le poate prezenta sau propune potenţialilor clienţi nu au legătură neapărat cu activitatea curentă, trebuie să aibă în vedere o activitate viitoare, trebuie să aibă în vedere o dezvoltare a business-ului, astfel încât o asigurare poate să apară şi la începutul procesului, la mijloc şi la sfârşitul procesului. Astfel încât, în permanenţă să existe o acoperire. Asta pentru că riscurile pot să apară oricând, iar riscurile sunt cele care pun pe hold orice investiţie. Cei care investesc trebuie să aibă în vedere şi asigurarea investiţiei".

(A.I.)

---

Actualizare - Laurenţiu Urluescu, AFEER: "Reconstrucţia Ucrainei va include şi centrale nucleare; este o mare oportunitate pentru România"

Procesul de reconstrucţie a Ucrainei va include şi centrale nucleare, ceea este o mare oportunitate pentru ţara noastră, a punctat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER.

Domnia sa a spus: "În ceea ce priveşte energia nucleară vorbim de două mari proiecte. Unul este Cernavodă şi unul este Doiceşti. Pentru Doiceşti trebuie să gândim ceva mai în perspectivă. Deja lumea se gândeşte la reconstrucţia Ucrainei după război. În Ucraina sunt foarte multe centrale nuclarare pe model sovietic, care au o durată de viaţă aproape depăşită, iar reconstrucţia Ucrainei va include şi centrale nucleare. Noi care suntem aici lângă şi am avea deja un know-how, vom fi pe val. Cred că este o mare oportunitate pentru România".

Laurenţiu Urluescu a adăugat: "Până la urmă pentru România, puterea instalată a SMR-ului (n.r. reactoare nucleare mici) nu este ceva extraordinar. Conform Transelectrica, pe partea de regenerabil, era vorba de valori de ordinul zecilor de mii de megawaţi ATR-uri (n.r. avize tehnice de racordare) emise. Deci nu este cine ştie ce. Dar pe partea know-how şi de posibil business de viitor, este extraordinar".

(A.I.)

---

Actualizare - Irene Mihai, RPIA: "Există un apetit investiţional senzaţional pentru energia solară"

În ţara noastră există un apetit investiţional senzaţional pentru energia solară, a arătat Irene Mihai, Policy Officer al RPIA, menţionând că unele proiecte sunt speculative. Ca să ne aliniem ţintelor impuse, ar trebui să ajungem la o capacitate de 11,1 GW energie solară, în acest moment având 1,5 GW instalaţi pe solar. Ne aşteptăm să avem o creştere de 800 GW adiţionali. Suntem în direcţia bună din punct de vedere al desfăşurării proiectelor, însă avem o lipsă a persoanalului calificat şi niciun proiect nu poate fi realizat fără această componentă umană. Avem 6.500 de persoane care lucrează în domeniul energiei regenerabile, dar avem nevoie de 43.000 de noi locuri de muncă pentru programul REPoweEU. Suntem pe drumul cel bun, pentru că avem centre pentru reconversie profesională, însă avem nevoie de susţinere politică pentru instruirea forţei de muncă".

(E.O.)

---

Actualizare - Silvia Vlăsceanu, HENRO: "Tranziţia energetică fără energie nucleară nu este posibilă"

Tranziţia energetică fără energie nucleară nu este posibilă, consideră Silvia Vlăscesanu, directorul executiv al HENRO, care a subliniat: "Avem nevoie de capacitate în banda şi, având în vedere că gazul este combustibil de tranziţie, la cărbune renunţăm, nu rămâne decat nuclearul, care poate să asigure echilibrul sistemului, alături de energia produsă de Hidroelectrica, dar care are potenţial limitat, care ţine de capacitatea hidro".

Silvia Vlăsceanu opinează că este nevoie de construcţia echipamentelor de tip SMR (Reactoare Modulare Mici), care au o tehnologie de vârf: "Tehnologiile au evoluat foarte mult, iar faptul că autoritatea de profil din America a dat undă verde pentru construcţia unor astfel de reactoare înseamnă că au fost aplicate rigorile americane. (...) Referitor la Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, programul nunclear din România este început în anii 1960, iniţial fiind prevăzute cinci unităţi nucleare. A durat foarte mult să le ducem la bun sfârşit şi pe primele două, astfel încât consider că trebuie sa trecem de la vorbe la fapte, întrucât avem nevoie de capacităţi de producţie a energiei din orice surse".

Potenţialul nuclear este indiscutabil, a conchis domnia sa, precizând că şi din punct de vedere al pregătirii profesionale beneficiem de resurse importante.

(E.O.)

---

Actualizare - Radu Mustaţă, director vânzări Marsh: "Asigurările pentru proiectele energetice, puţin cunoscute în ţara noastră"

Asigurările pentru proiectele energetice sunt puţin cunoscute investitorilor din ţara noastră, a declarat Radu Mustaţă, director de vânzări al companiei Marsh.

Domnul Mustaţă a prezentat cele două tipuri de asigurări care pot fi folosite pentru proiectele privind noile capacităţi de producţie:

"În contextul actual în care mulţi investitori români vând către investitorii străini proiectele lor, menţionez două tipuri de asigurări a proiectelor energetice. Prima este asigurarea de risc tranzacţional, iar în ultimul am reuşit o premieră şi o performanţă cu privire la aceasta, în sensul că, dacă anterior 99% din poliţele de asigurare erau încheiate by side, de cumpărător, anul acesta sunt încheiate de vânzători. O astfel de poliţă înlătură o negociere la limita conflictului dintre părţi. Dezvoltatorii trebuie să îndeplinească nişte condiţii precedente până la materializarea contractului şi încasarea preţului de vânzare, condiţii care uneori sunt foarte greu de atins. Mai avem asigurările parametrice - lack of wind, lack of sun şi lack of water - care acoperă pierderea de producţie cauzată de neatingerea plafoanelor garantate de studiile de vânt, de studiile privind numărul zilelor cu soare sau de studiile hidrologice. Cele două asigurări sunt mai puţin cunoscute în ţara noastră, iar cea parametrică nu se pretează la toate proiectele, ci trebuie să justifice în primul rând o scădere de producţie care să acopere prima de asigurare".

(G.M.)

---

Actualizare - Mihai Burlacu, SKE: "Trebuie finaţată partea de stocare dacă dorim să eliberăm presiunea de pe distribuitorii din energie"

Tranziţia la energia regenerabilă va avea şi efecte asupra calităţii energiei, iar echipamentele folosite în reţelele viitorului trebuie să aibă anumite caracteristici pentru a face faţă cerinţelor pieţei în următorii 30 de ani, consideră Mihai Burlacu, country manager Ro&MD SKE.

Printre altele, acesta a menţionat: "Ideea că un prosumator face tot posibilul să-şi maximizeze capacitatea ca să profite de faptul că vinde energie în reţea nu este tocmai precisă, pentru că o caracteristică a pieţei este că mulţi prosumatori sunt pe reţea monofazată, unde există o limitare a puterii pe care o pot cere aceştia. Pentru a suplimenta puterea aceasta se face o cerere de spor de putere, iar trecerea de la reţea monofazată la reţea trifazată este foarte scumpă. De aceea, nu cred că un prosumator ar putea profita de această situaţie. Consider că ar fi bine să se finaţeze partea de stocare dacă dorim să eliberăm presiunea de pe distribuitori, nu să pedepsim prosumatorul, care a fost obligat să ia această decizie".

Datorită strategiei de decarbonizare se investeşte mult în energia regenerabilă, a mai spus domnul Burlacu, menţionând că va trebui să fim neutri din punctul de vedere al carbonului, până în 2015 în UE şi până în 2016 în China: "Necesarul de energie va creşte, pentru că se va face şi trazitia digitală, iar pentru că sunt planuri de decarbonizare, combustibilul fosil va scădea, iar producţia de energie din surse eoliane şi solare va creşte. Anul trecut au fost implementaţi 362 de GW de energie regenerabilă la nivel global, din care 66% au fost din energie solară. În China a fost produsă 40% din energia regenerabilă implementată, în SUA - 9% şi în UE - 12%. Însă, energia regenerabilă înca reprezintă o pondere redusă din totalul energiei produse. Anul trecut, doar 4,5% din totalul energiei produse a fost solară, iar, per total, încă suntem la 70% combustibili fosili şi 30% energie regenerabilă".

SKE este o companie care distribuie invertoare produse de Huawei, atât pentru proiecte din domeniul rezidenţial, cât şi pentru zonele industriale.

(E.O.)

---

Actualizare - Corneliu Bodea, CEO ADREM şi Preşedintele CRE: "Este mai important ce facem cu resursele din PNRR şi nu cât consumăm din ele"

România se află în întârziere cu gestionarea resurselor din PNRR iar, în momentul actual, este mai importantă relevanţa proiectelor în care se investeşte decât suma fondurilor cheltuite, este de părere Corneliu Bodea, CEO ADREM şi Preşedinte al CRE.

"Suntem într-o mare întârziere cu atragerea şi implementarea resurselor puse la dispoziţie prin PNRR. Nu cred că putem recupera ce am pierdut. Deja suntem într-adevăr suficient de întârziaţi, astfel încât să nu putem recupera resursele. Important este să utilizăm cât mai mult şi ce utilizăm să fie relevant. Eu cred că este mai puţin important cât anume vom reuşi să consumăm din această resursă şi mult mai important este ce facem şi cât de relevant este ceea ce facem cu banii pe care îi folosim" a declarat Corneliu Bodea.

(S.B.)

---

Actualizare - Dan Bold, Business Development Manager, REI GRUP: "Există întârzieri majore în accesarea schemelor de finanţare prevăzute în PNRR"

Sumele alocate prin PNRR pentru investiţiile preconizate în domeniul energiei nu pot fi încă accesate, deoarece ministerele de linie au întârziat mult procesul privind implementarea schemelor de finanţare şi lansarea primelor apeluri, a afirmat Dan Bold, Business Development Manager, REI GRUP.

Dan Bold a menţionat: "Ce vedem noi cu îngrijorare este că suntem într-o întârziere majoră a accesării acestor scheme de finanţare. Pentru proiectele de pe componenta 6 Energie din PNRR se preconiza că se va ajunge la contractare toamna trecută, dar ne aflăm în toamna anului 2023 şi încă nu s-a început finanţarea. Acest lucru este îngrijorător deoarece deocamdată nu avem o extindere a cadrului temporar, iar aceste proiecte ar trebui închise, finalizate până în iunie 2024. Constatăm că avem bani în piaţă, investitori serioşi, dar nu putem să accesăm fondurile alocate. În opinia noastră sunt mai mutle cauze. Prima este capacitatea redusă a departamentelor tehnice de evaluare din ministere, în special din Ministerul Energiei, care sunt calibrate ca în urmă cu 5-6 ani, când nu aveam atâtea sume alocate. Apoi, legislaţia şi procedurile trebuie simplificate din punctul de vedere al aplicanţilor, deoarece se cer în continuare foarte multe hârtii, iar uneori, din cauza lipsei digitalizării în unele instituţii, ne-am trezit cu cereri hilare".

Reprezentantul REI Grup a afirmat că pentru a nu fi ratate proiectele respective este nevoie de o decizie politică şi de un management adecvat.

Domnul Bold a arătat: "Există posibilitatea şi cadrul legal pentru un minister să externalizeze în privat sau într-un parteneriat public-privat evaluarea proiectelor pentru a nu rata fondurile alocate. Încă nu e prea târziu, dacă se mobilizează toţi actorii. Vedem un mare interes în zona privată şi în zona publică, oamenii sunt serioşi, vorbim de cofinanţare foarte mare, oamenii riscă mult, dar ministerul sau autoritatea contractantă trebuie să devină partener credibil într-un cadru decent de timp şi să gestioneze cum trebuie sumele alocate. Sunt mii de proiecte, foarte mulţi gigawaţi care vor fi puşi în practică anii viitori. Dacă Transelectrica şi alţi operatori nu vor sincroniza proiectele lor cu cele care vor fi realizate de mediul privat în domeniul producţiei va fi foarte greu. Dacă există o mobilizare din partea tututor actorilor publici şi privaţi şi se va ţine cont de opinia profesionistă şi de opinia investitorilor privaţi se pot face scheme care să nu fie un scop în sine, ci să ajute investitorii. Din păcate, vedem un pas în spate şi că ministerele de linie nu sunt pregatite suficient".

(G.M.)

---

• ACTUALIAZRE - Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA: "Suntem în situaţia în care deciziile pe termen lung sunt greu de luat"

Proiectele în energie au nevoie de stabilitate însă România este în situaţia în care deciziile pe termen lung sunt foarte greu de luat din cauza lipsei de predictibilitate în domeniu, afirmă Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA.

"Pentru ca un proiect să se concretizeze are nevoie de predictibilitate şi de o trasabilitate pe termen lung. Acest lucru poate fi realizat prin două pârghii, anume prin mecanisme sau scheme care să confere ca măcar pentru o parte din producţie să existe un preţ controlabil, respectiv posibilitatea ca investitorul să reuşească să-şi contracteze pe termen mediu sau lung măcar o parte din producţia respectivă. Din păcate, noi suntem în situaţia în care deciziile pe termen lung sunt extrem de greu de luat în acest moment" a declarat Liviu Gavrilă.

---

• ACTUALIAZRE - Radu Mustaţă, director de vânzări Marsh: "Preţul contractului pentru diferenţă va fi garantat 15 ani"

Primele apeluri pentru schema privind contractele pentru diferenţă (CfD) vor avea loc în luna octombrie, în acest an fiind prevăzută finanţarea unor proiecte privind energia solară şi fotovoltaică cu capacitate totală de 1500 Megawaţi, a declarat Radu Mustaţă, director de vânzări în cadrul companiei Marsh.

Radu Mustaţă a precizat: "Am trasat în perioada 2018-2019 principalele linii care să guverneze mecanismul CfD şi aveam în vedere toate sursele de energie curată, inclusiv nuclearul, care se prefigura a trece prin taxonomie ca sursă curată încă de atunci. Forma în care a ajuns acest mecanism acum în faza de implementare a fost prenotificată Comisiei Europene prin DG Energy şi DG Clima, au fost primite observaţiile şi în 12 septembrie s-a făcut call-ul de finanţare prin Fondul de Modernizare pentru fondul de lichiditate. Este o mişcare invotoare, în toată Europa nu există un mecanism similar. Noi ne-am inspirat din CfD-ul britanic şi CfD-ul ungar, cu mici diferenţe. În România schema de sprijin CfD îşi propune ca la începutul lunii octombrie să primească apeluri pentru 750 MW proiecte în zona eoliană şi 750 MW pentru proiecte în zona fotovoltaică, adică 1500 MW în 2023, iar în 2024 vor fi proiecte pentru 2000 MW. Pentru offshore vor fi contracte separate care vor fi notificate separat Comisiei Eruopene şi vor fi contracte stand-alone. Schemele de sprijin anterioare au creat supracompensare şi dezechilibre în piaţă. Această schemă va fi liniară pentru următorii 15 ani. Se doreşte ca preţul contractului de CfD să fie garantat pentru 15 ani".

Reprezentantul companiei Marsh a menţionat că inişial se stabilise că entitatea de contraparte ar fi trebuit capitalizată pentru un volum de tranzacţii cuprins între 500 milioane şi 750 milioane euro anual. Radu Mustaţă a arătat că acest volum de compensare era trasat pentru toate sursele de energie, dar s-a ajuns la concluzia că nu pot intra pe aceeaşi schemă o centrală nucleară, cu producţia în bandă cu un proiect de energie regenerabilă cu o producţie alternativă.

Domnul Mustaţă a spus: "De aceea, s-a luat decizia de a se rupe schema în două. Primul call de proiecte este pentru că sunt ambiţiile din RePower EU pentru capacităţile de producţie a energiei eoliene şi solare din onshore, care sunt mai uşor de realizat. Gazul, în schimb, nu este o sursă prinsă în CfD şi asta e un minus al schemei, pentru că în taxonomie gazul e un vehicul şi un vector de tranziţie, e o mică nereuşită subvenţionarea lui prin acest mecanism de sprijin care transformă un proiect într-un adevărat proiect bancabil şi atractiv pentru orice investitor care se uită la el".

(G.M.)

---

Actualizare - Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas: "Nu există nicio dorinţă reală din partea mediului politic de a fructifica resursele din Marea Neagră"

Marea Neagră are un potenţial puternic în domeniul energetic iar poziţia geografică a României este o oportunitate foarte bună pentru exportul de energie însă ţara noastră se confruntă cu o lipsă de interes a mediului politic în acest sens, este de părere Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas.

"Marea Neagră are un mare potenţial din punct de vedere geologic. Ea se află la uşa continentului european, care este foarte important din punct de vedere al consumului de energie, şi are o conectivitate excelentă. Totul ar sugera că Marea Neagră este o oportunitate pentru România şi continuă să fie o oportunitate uimitoare, dar, de fapt, este un eşec. Acest eşec nu se datorează faptului că investitorii nu au fost interesaţi sau din cauza unor provocări tehnice insurmontabile. Motivul pentru care este o astfel de provocare este pentru că pare să nu existe nicio dorinţă reală din partea mediului politic de a dezvolta aceste resurse în mod proactiv" a declarat Beacom.

(S.B.)

---

Actualizare - Gabriel Andronache, vicepreşedinte ANRE: "Taxa pe cifra de afaceri nu interferează cu politica ANRE"

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri nu interferează cu taxele reglementate de autoritatea de reglementare, susţine Gabriel Andronache, vicepreşedinte ANRE.

Gabriel Andronache a declarat: "Nu consider că taxa pe cifra de afaceri interferează cu altele. Atât timp cât statul stabileşte impozitul pe profit, fie că este de 1% din cifra de afaceri sau 16% din profit, nu are legătură cu ce stabileşte ANRE. Statul a stabilit această taxă de 1% pe cifra de afaceri şi ea nu interferează cu politica ANRE".

(G.M.)

---

Actualizare - Istvan-Lorant Antal: "Dacă punem în calcularea impozitului pe cifra de afaceri şi redevenţa ce trebuie plătită de furnizori, atunci nu e ok"

Impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri pentru companiile din energie ar trebui să se refere strict la cifra reală de afaceri, care nu conţine în ea redevenţe şi alte taxe plătite deja de firme către stat, afirmă Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului României.

Senatorul Istvan Antal a precizat: "Poziţia UMDR est arhicunoscută. Prin vocea preşedintelui Kelemen Hunor am formulat critici, ne-am spus clar punctul de vedere privind acest pachet de austeritate. Este important ca instituţiile să aibă un dialog între ele şi predictibilitate, cuvânt foarte folosit, dar neimplementat în practică. Normal ar fi fost să existe consultări cu companiile din energie, să li explice situaţia privind bugetul şi nu să se facă de pe o zi pe alta. Raportat la cifra de afaceri a companiilor de utilităţi, nu ştim dacă au fost discuţiii cu reprezentanţii industriei, Considerăm că ar trebui separată cifra de afaceri de celelalte componente din cifra de afaceri: redevenţe, taxă, etc. Dacă punem în cifra de afaceri şi redevenţa ce trebuie plătită de furnizori, atunci nu e ok".

(G.M.)

---

Actualizare - Virgiliu Ivan, Transelectrica: "Începem să devenim un pol de securitate energetică"

Proiectele Transelectrica sunt concentrate pe zonele de Sud-Est şi Sud-Vest, tocmai pentru a veni în sprijinul investitorilor de a racorda centralele noi de producere a energiei electrice, afirmă Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Naţional din cadrul Transelectrica.

Domnia sa subliniază: "Un alt centru de atenţie al companiei noastre este cel al dezvoltării reţelelor transfrontaliere. Până în februare 2022, când a izbucnit războiul dintre Rusia şi Ucraina, focusul nostru era către sudul şi vestul Europei, iar în prezent ne-am reorientat şi am iniţiat proiecte inclusiv către zona de Est, respectiv de Nord, cu Republica Moldova şi Ucraina. Unele sunt mai avansate, altele la început. Începem să devenim un pol de securitate energetică".

(A.V.)

---

Actualizare - Joachim Steenstrup, Eurowind Energy: "Prosumatorii industriali - un beneficiu imens pentru reţea"

Prosumatorii industriali, cum este cazul Eurowind Energy, sunt un beneficiu imens pentru reţea, deoarece elibereză reţeaua atunci când este nevoie, spune Joachim Steenstrup, Head of External Affairs & Strategy Eurowind Energy.

Domnia sa menţionează: "Furnizăm energie atunci când este nevoie, dar avem nevoie şi de soluţii mai sofisticate. Aşadar, pot avea un parc solar şi eolian de 400 de megawaţi, dar s-ar putea să am nevoie de o conexiune la reţea de numai 100 de megawaţi, dacă am o înţelegere bună cu o companie de profil vecină. La lucruri de genul acesta trebuie să ne uităm mult mai mult pentru că ele vor face o diferenţă enormă şi pentru echilibrarea reţelei, întrucât nu este o idee bună o producţie foarte mare din partea consumatorilor privaţi întrucât va crea probleme, în cele din urmă".

(V.R.)

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu: "Energia regenerabilă are un caracter impredictibil"

Capacităţile vechi de producere a energiei trebuie înlocuite cu capacităţi de producţie din surse regenerabile, dar din păcate energia produsă de noile capacităţi va avea un caracter impredictibil, a arătat Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital&Resource şi London Brokers.

Ovidiu Demetrescu a spus: "În sectorul energetic, majoritatea producătorilor mari au capacităţi de energie vechi, puse în funcţiune în urmă cu foarte mulţi ani, care sunt complet amortizate şi ar trebui reîmprospătate. Ele vor fi reîmprospătate cu regenerabile, dar un megawatt produs de regenerabile nu este egal cu un megawatt produs în termocentrală, hidrocentrală sau nuclear, ultimul funcţionând aproape continuu. Energia regenerabilă are înca un caracter impredictibil. Avem studii de vânt care ne spun că vom avea 2000 sau 3000 ore de vânt pe an pentru productie, dar nu ştim când va fi această perioadă. În aceste condiţii, o verigă importantă în acest lanţ va fi componenta de stocare".

(G.M.)

---

Actualizare - Josh Zacharias, Azomureş: "Avem nevoie de un cadru care să ne permită să facem tranziţia către energia verde"

România are nevoie de un cadru pe termen lung care să permită companiilor precum Azomureş să facă investiţii care să le faciliteze tranziţia către energia verde, a spus Josh Zacharias, directorul general al Azomureş.

Domnia sa a spus: "Producţia de fertilizatori este un conector important între sectorul energetic şi sectorul agricol. Acestea sunt două dintre cele mai importante sectoare economice ale României. Sectorul energetic reprezintă motorul economiei iar agricultura este industria în care lucrează foarte multe persoane şi, bineînţeles este o industrie fundamentală pentru ţară".

Josh Zacharias a adăugat: "Avem nevoie de un cadru pe termen lung care să permită companiilor precum Azomureş să facă investiţii pe cinci sau zece ani, pentru a facilita tranziţia către energia verde. În cazul nostru, gazul este materia primă, iar pentru industria fertilizatorilor, modul în care ne îndepărtăm această resursă reprezintă un aspect fundamental, pentru că este vorba despre o tehnologie care există de o sută de ani. Suntem în acest proces, atât la Azomureş cât şi la nivel de industrie, dar în România avem nevoie, în primul rând, de infrastructură, pentru a avea certitudinea gazului pe care-l putem avea şi, în al doilea rând, stabilitate a legislaţiei care să ne permită să facem planuri pe perioade mai mari de trei - sase luni".

Conform directorului Azomureş, "marii consumatori de energie sunt pur şi simplu uitaţi în legislaţia din România".

(A.I.)

---

Actualizare - Istvan-Antal Lorant: "Investitorii vor plăti o sumă pentru întărirea reţelelor"

Parlamentul pregăteşte un proiect legislativ prin care se va prioritiza răspunsul acordat de Transelectrica pentru investitorii care fac dovada că au potenţialul financiar finalizării proiectului, dar aceştia vor plăti şi o sumă pentru întărirea reţelelor de transport şi distribuţie, a arătat Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului României.

Senatorul Istvan-Lorant Antal a spus: "În momentul de faţă ai depus o crerere, iar Transelectrica are obligaţia să îţi răspundă şi face acest lucru: emite ATR şi întăreşte reţelele prin investiţii. Noi vom veni în Parlament cu prioritizarea răspunsului pentru investitorii care au potenţial financiar pentru realizarea proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile şi care va viza alocarea de investitor a unei sume - de exemplu 20 milioane euro - pentru întărirea şi dezvoltarea reţelelor în zona în care vor fi realizate capacităţile de producţie. Investitorii care nu vor face diligenţele necesare pentru a ajunge la primirea ATR vor pierde suma respectivă alocată pentru întărirea reţelelor".

(G.M.)

---

Actualizare - Volker Raffel, CEO E.ON România: "Nu suntem îngrijoraţi de disponibilitatea fondurilor europene"

"Compania E.ON a utilizat deja cu succes fondurile europene în România. Am finalizat câteva proiecte anul trecut şi, în acest moment, desfăşurăm alte nouă proiecte finanţate prin fonduri europene, iar multe altele vor urma.Cred că există o modalitate de a accesa Fondul de Modernizare. Nu suntem îngrijoraţi de disponibilitatea fondurilor europene pentru electricitate. Sunt mai degrabă preocupaţi de existenţa unui cadru legal stabil şi de luarea deciziilor corecte, chiar dacă se apropie alegerile" a declarat Volker Raffel, CEO al E.ON România.

(S.B.)

---

Actualizare - Gabriel Andronache, vicepreşedinte ANRE: "Există o presiune a prosumatorilor asupra distribuitorilor"

Creşterea exponenţială a numărului de prosumatori a dus la mărirea presiunii asupra reţelelor de distribuţie prin prisma faptului că majoritatea acestor prosumatori au capacităţi de producţie a energiei care depăşesc autoconsumul, a declarat Gabriel Andronache, vicepreşedinte ANRE.

Gabriel Andronache a spus: "La finalul lunii iunie, aveam 77.683 de prosumeri care furnizau 973 MW, iar la finalul lunii iulie aveam peste 84.000 prosumeri care furnizau 1063 MW, în condiţiile în care nu au început să se implementeze noile capacităţi de producţie subvenţionate prin programul AFM, Casa Verde fotovoltaic. De aceea, ne aşteptăm la o creştere mai mare a numărului prosumatorilor, ale căror proiecte depăşesc în acest moment capacitatea de producţie a reactorului 1 de la Cenravodă, dar care vor ajunge în curând să totalizeze capacitatea de producţie a celor două reactoare de la centrala nucleară. Acest lucru înseamnă că prosumatorii introduc o cantitate foarte mare de energie în reţele şi crează o presiune pe distribuţie şi pe furnizori, care nu pot stabili nevoia de energie în anumite momente. Sunt foarte multe persoane care au un aviz tehnic de racordare (ATR) pentru 12 kw, dar instalează pe casă sau pe teren 60 kw, nu pe baza unui studiu de soluţii, ci pe baza unei fişe de soluţii, ce crează o presiune pe cei care sunt distribuitori. Pregătim reglementarea acestui lucru, pentru ca cei cu o anumită capacitate de consum să poată primi un plus maxim pentru instalarea capacităţii de producţie, luând în calcul şi posibilitatea ca aceştia să îşi achiziţioneze o maşină electrică. Vom lua în calcul şi capacităţile de stocare la prosumatori. Ideea de prosumeri e de a produce energie pentru consum propriu, dar acum a devenit un business, pentru că fiecare se uită pe telefon să vadă câţi bani a câştigat din producerea de energie, iar toată lumea produce energie în timpul zilei, ceea ce măreşte presiunea pe reţele. Rolul nostru e ca în piaţă să existe cantitate, calitate şi preţ atractiv pentru ajutarea economiei".

(G.M.)

---

Actualizare - Istvan-Lorant Antal: "Neavând ţeava de gaz şi reţeaua de energie electrică, constatăm că anumite zone şi-au pierdut pe viitor potenţialul de dezvoltare economică"

Lipsa reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei electrice în anumite zone din ţară a împiedicat până acum dezvoltarea economică a acestora, a afirmat Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului României.

Domnul Istvan Antal a spus: "Noi avem peste 100 miliarde metri cubi de gaze în Marea Neagră, avem programul Anghel Saligny care alocă fonduri pentru racordarea satelor la sistemele de distribuţie a gazelor naturale. Nu vreau să deschid subiectul că firmele de distribuţie au investit destul sau nu în dezvoltarea reţelelor. Ştiţi că avem sintagma arhidiscutată de eficienţă economică, care e înţeleasă la nivelul autorităţilor, din păcate, ca punct principal în derularea unei investiţii. Or, am ajuns ca astăzi, neavând ţeava de gaz şi reţeaua de energie electrică, să constatăm că anumite zone şi-au pierdut pe viitor potenţialul de dezvoltare economică. Rolul nostru este extrem de greu pentru că trebuie să manageriem şi situaţia din trecut, să ne raportăm la posibilitatea de finanţare şi să facem tranziţia în aşa fel încât noi ca ţară să nu pierdem".

(G.M.)

---

Actualizare - Teodora Preoteasa, MIPE: "Eliminarea cărbunelui se poate face doar prin dezvoltarea investiţiilor din resurse regenerabile"

Ţara noastră beneficiază de fonduri de 4 miliarde de euro pe zona de eficienţă energetică şi componenta de decarbonizare a sectorului energetic, spune Teodora Preoteasa, secretar de stat la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). Domnia sa adaugă: "În plus, avem şi decarbonizarea sectorului de transport, pentru că tranziţia verde nu se poate face fără decarbonizarea celor două sectoare. Evident, scopul principal este eliminarea cărbunelui, ceea ce se poate face doar prin dezvoltarea acestor investiţii din resurse regenerabile".

(V.R.)

---

Actualizare - Istvan-Lorant Antal, Preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului României: "Există o lipsă de comunicare între instituţii"

Lipsa de comunicare între ministerele de resort şi între autorităţile de reglementare reprezintă principala problemă cu privire la situaţia în care se află sectorul energetic, a precizat Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului României.

Domnul senator Istvan-Antal Lorant a spus: "Astăzi sunt foarte multe proiecte în stand-by în domeniul regenerabilelor, din varii motive. Unul este modificarea legii fondului funciar care până la suprafaţa de 50 hectare introduce o procedură simplificată privind scoaterea terenurilor de categoria a treia şi a patra din circuitul agricol, iar peste 50 hectare rămâne ca înainte. Există o proceduraă şi pentru acestea, dar MADR înţelege altcumva legea care este în vigoare. Avem apoi situaţia prosumatorilor pe care trebuie să o manageriem. Ceea ce am observat din scurta mea experienţă de senator, este o lipsa de comunicare între instituţii. Ministerele, când fac anumiţi paşi sau intervin în anumite domenii cu măsuri, consideră că sunt singure pe planetă şi intervin fără a avea comunicare cu alte instituţii de linie sau cu ministerele de resort. Situaţia de astăzi cu prosumatorii se datorează un pic şi acestui obicei sau acestei practici. (...) Am mai văzut şi fenomenele în care un ministru nici nu ştie comisia de specialitate pe care o reprezint. Parlamentul este instituţia cea mai importantă a statului, pentru că fiecare guvern e votat de Parlament. Din păcate, Guvernul uită pe urmă de Parlament, dar deputaţii şi senatorii corectează toate greşelile din ordonanţele de urgenţă aprobate de Executiv".

Preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale a arătat că subvenţionarea sau finanţarea investiţiilor făcute de prosumatori nu a fost o decizie greşită, dar ar fi trebuit să se facă pe baza comunicării dintre ministere.

Istval Lorant a precizat: "Au venit pachete de finanţare, dar pe de altă parte nu s-a spus cum să se facaă pentru ca alimentarea în siguranţă cu energia electrică să nu aibă de suferit. Am intervenit noi în Parlament, prin modificarea OUG privind taxa pe soare şi am abrogat articolul privind taxarea prosumatorilor. Iniţial în OUG se vorbea şi despre taxarea autoconsumului, ceea ce era ilogic, dar avea logică pentru taxarea surplusului vărsat în reţea. De aceea considerăm că prosumatorii nu au nicio vină de situaţia existentă în acest moment. Problema e că cetăţeanul a înţeles că activitatea sa ca prosumator poate deveni şi un business. Iar azi companiile de distribuţie ne dau un semnal de alarmă cu privire la prosumatorii care în loc să monteze panouri fotovoltaice de10 Kilowaţi pentru autoconsum, montează panouri pentru a produce 25 Kilowaţi".

(G.M.)

---

Actualizare - Sebastian Burduja, Ministrul Energiei: "Suntem într-un punct critic cu tranziţia energetică"

Suntem într-un punct critic cu tranziţia energetică a României, spune Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, menţionând: "Ţara noastră este în pragul unei revoluţii energetice. Pentru asta avem nevoie, pe de o parte, de o viziune, pe care consider că o avem şi este definită în Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice, iar în paralel lucrăm la o strategie energetică pentru România, pentru că cele două nu se exclud. Pe de altă parte, avem proiecte. Ministerul Energiei are circa 18 miliarde de euro la dispoziţie, pentru a le pune în piaţă şi a dinamiza proiectele în energie regenerabilă, în stocare, în reţele etc.".

Sebastian Burduja conchide: "Avem un context pe care îl consider foarte bun, în care România este pilon de securitate în regiune".

(A.V.)

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital&Resource şi London Brokers: "Este nevoie de implicarea dezvoltatorilor şi contractorilor locali"

Pentru implementarea proiectelor din domeniul energetic, este nevoie de implicarea dezvoltatorilor şi contractorilor locali, susţine Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital&Resource şi London Brokers.

Domnul Ovidiu Demetrescu a spus: "Avem 17 miliarde euro la dispoziţie pentru sectorul energetic. Niciodată, în ultimii 10 ani, România nu a avut atât de mulţi bani la dispoziţie pentru investiţii în acest sector. Cum facem să îi punem efectiv la treabă, cum facem să ducem proiectele să se finalizeze dincolo de mandatul actualului Guvern? Ştim că la anul sunt alegeri, sperăm ca lucrurile să se schimbe în bine. Cum facem legătura cu următoarea generaţie, cum lăsăm proiectele într-un punct în care să nu mai existe cale de întoarcere, de abandon, sau unde să se stingă entuziasmul după 6 luni? Proiectele energetice au durata de implementare de 3 ani, 6 ani sau chiar 10 ani. E vremea la care trebuie să reînnoim reţelele, structura şi flota de generare a energiei. Dar pentru asta este nevoie de implicarea dezvoltatorilor şi contractorilor locali. Avem nevoie de antreprenori serioşi care să poată ducă aceste proiecte şi să le finalizeze la timp şi în bugetul estimat. Dar asta nu însemană că ne punem pe poziţii antagoniste, ci trebuie să recunoaştem că suntem în aceeaşi barcă, atât beneficiarul cât şi antreprenorul, şi să ducem proiectele la bun sfârşit".

(G.M.)

---

Ziarul BURSA organizează a XI-a ediţie a conferinţei "Energia în priză", ce va avea loc în data de 26 septembrie 2023, începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.

Evenimentul se va desfăşura cu participare fizică, fiind transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.