LIVE - VIDEO Videoconferinţa "România - Strategia dezvoltării"

Actualizare - RAUL POP, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL MEDIULUI "Provocarea noastră este îmbinarea viabilităţii economice cu amprenta de mediu"

Avem nevoie de consecvenţă şi transparenţă la nivelul autorităţilor şi trebuie să reînvăţăm să stăm la masă şi să stabilim o direcţie comună pe care să o urmeze toată lumea, este de părere Raul Pop, Secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, care subliniază că avem o problemă majoră legată de proiectele interdisciplinare, care se întind pe mai multe ministere.

"Provocarea noastră este îmbinarea viabilităţii şi performanţei economice cu amprenta de mediu", consideră acesta, apreciind: "Avem un context în care meserii noi apar, meserii vechi dispar, setul de abilităţi şi calificări nu este neapărat direct transferabil în noul context de funcţionare a activităţilor economice. În România, în particular, avem zone cu profil industrial anume gândit la un moment dat, pentru nevoile perioadei respective, care acum trebuie regândit. Asta înseamnă că ele trebuie trecute printr-un proces de reconversie radical".

Nu suntem într-un context nici uşor şi nici lent, apreciază Raul Pop, care a subliniat că, în urmă cu doar câteva zile, Parlamentul Europ a tratat în primă lectură legea climei, care ne aminteşte că, până în 2030, trebuie să ajungem la 55% reducere de emisii. 2030 este, practic, maine. În niciun minister nu se poate rezolva acest lucru prin adoptareea unor discursuri, strategii, documente care mai departe nu generează direct o schimbare de comportament. Avem nevoie să ne suflecăm mânecile şi să ne apucăm de treabă mai serios".

Referitor la economia circulară şi la managementul deşeurilor, avem un alt paradox românesc - noi pornim la drum către o economie circulară cu ceea ce nu este o economie circulară, respectiv cu deşeurile, susţune oficialul: "Suntem într-o situaţie în care, evident, trebuie să ne rezolvăm priorităţile, care vin dintr-o întârziere şi o moşternire pe care le-am tras după noi până acum. Europa se mişcă într-o altă zonă, în care subiecte care la noi trebuie rezolvate, la ei nu mai reprezintă subiecte de multă vreme. Printre acestea se numără o dotare minimală rezonabilă în ceea ce priveşte alimentarea cu apă, managementul deşeurilor, calitatea aerului, reţelele de canalizare. Nu mai avem de inventat nimic, trebuie doar să recuperăm din decalaj"

Economia circulară este un instrument import în această tranziţie pe care ne dorim să o facem şi să o măsurăm, spune domnia sa, apreciind că economia circulară nu poate funcţiona decât colaborativ. Raul Pop a precizat: "Avem nevoie sa implicăm toţi actorii relevanţi, de la copmpanii la statul roman, mergând spre forţa de muncă, sistemul de învăţământ, consumatori şi clienti etc. O mai bună productivitate generează un nivel de trai mai bun".

E.O.

---

Actualizare - FLORIN JIANU, PREŞEDINTELE CNIPMMR: "Statul a ales să lucreze de unul singur, nu în parteneriat cu mediul privat"

Statul a ales să lucreze de unul singur, nu în parteneriat cu mediul privat, susţine Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care spune că este adeptul strategiilor şi cercetărilor care stau la baza acestora, pentru că ele setează obiectivele, perioadele de îndeplinire a acestora, resursele, responsabilii, acţiunile etc.

Florin Jianu s-a arătat deranjat că, în dezbaterea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), s-a făcut referire la Strategia IMM-urile din 2014, care este depăşită, în contextul situaţiei economice actuale. Din perspectiva IMM-urilor, în primul rând trebuie să avem ţinte, bugete, resurse şi responsabilităţi foarte clare, este de părere domnia sa, apreciind că acest lucru înseamnă o Strategie a IMM-urilor 2030. În perioada care urmeză vom avea de-a face cu provocari foarte mari, printre care se numără implementarea PNRR şi bugetul european 2021-2027, a evidenţiat preşedintele CNIPMMR, menţionând că ieşirea din criză a setat lucrurile puţin altfel şi a schimbat aşteptările.

Printre altele, problematica cu care ne confruntăm de o perioadă lungă de timp - lipsa forţei de muncă - s-a adâncit, a ţinut să precizeze Jianu. Rata şomajului în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani a crescut de la 17% la peste 23%, în perioada pandemiei, unul din patru tineri neavând nicio ocupaţie, nici măcar pe aceea de elev, ceea ce este foarte îngrijorător, atrage atenţia domnia sa.

În opinia lui Jianu, perioada care urmează este critică pentru piaţa resurselor umane: "Trebuie să punem accentul pe tot ceea ce înseamnă investiţiile în resursele umane, de la regândirea locurilor de muncă până la absorbirea resurselor umane care ies din şcoli. Resursele umane reprezintă cheia, în perioada următoare, de ieşire din criză, acestea fiind urmate de investiţii în economia reală, în capacităţile de producţie, în strategii şi securitatea economică a României. Trebuie să gandim din punct de vedere strategic, al securităţii economice a României, şi să devenim un model de succes. Suntem toţi parte din ceea ce trebui să se numească model de succes în România".

E.O.

---

Actualizare - DUMITRU COSTIN, PREŞEDINTELE BLOCULUI NAŢIONAL SINDICAL: "PNRR este o şmecherie care serveşte un număr limitat de interese politice"

Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) nu este un document realizat printr-o amplă consultare la nivel naţional, ci este o şmecherie ce serveşte unor interese politice, este de părere Dumitru Costin, Preşedintele Blocului Naţional Sindical.

Domnia sa a spus: "PNRR nu este un document al României, realizat cu o largă consultare. Este o şmecherie politcă care serveşte un număr limitat de interese politice. Acest lucru se vede şi din faptul că, prima variantă de PNRR a fost lansată fix cu o săptămână înainte de alegerile generale de la începutul lunii decembrie. Varianta a doua a fost elaborată chipurile cu o largă consultare. Dar, ţin să subliniez faptul că partenerii sociali nu au fost implicaţi în acest proces de consultare. Nu mai vorbesc de eventuale consultări la nivelul ministerelor de linie, pentru diverse programe de reformă, pentru pachete de proiecte la cheie. Şi se ascund în el ticăloşii care vor lovi România în anii care vin"

În opinia preşedintelui Blocului Naţional Sindical, în această categorie intră proiectul metroului din Cluj.

"În prima variantă de PNRR apărea un proiect de două miliarde de euro care viza metroul de la Cluj. Pentru că a ieşit un scandal public pe marginea acestui subiect, în varinata a doua de PNRR metroul de la Cluj a apărut doar cu 600 de milioane de euro. Două miliarde mergeau pe proiectul de infrastructură de transport local Cluj, în timp ce una dintre cele mai sărace regiuni de dezvoltare economică a României, anume regiunea Nord-Est, nu beneficia cumulat de atâţia bani din PNRR cât avea acest proiect", a spus Dumitru Costin.

Conform preşedintelui Blocului Naţional Sindical, cu toate că în varianta a doua a PNRR-ului acestui proiect îi sunt atribuite 600 de milioane de euro, în fişa de proiect apare că ţara noastră şi-a asumat obligaţia să-l finanţeze în integralitate, prin bugetul public.

"Asta înseamnă că, în anii care urmează, cineva va veni şi va spune că pentru a nu bloca PNRR-ul, va trebui să alocăm de la bugetul public restul de bani ca să facem acest proiect de investiţii. Mă întreb de ce până acum nu reuşim să găsim interes din partea celor care conduc comunităţi locale performante să îşi finanţeze proiecte importante prin obligaţiuni în piaţa de capital. De ce stăm în continuare pe bugetul de stat?", a spus Dumitru Costin.

A.I.

---

Actualizare - IOANA BIRTA, DIRECTORUL FINANCIAR AL TERAPLAST: "Este important să investim în infrastructură pentru a reduce decalajul faţă de ţările vecine"

Ţara noastră trebuie să investească accelerat în infrastructură pentru a reduce decalajul faţă de ţările vecine, a spus Ioana Birta, directorul financiar al TeraPlast.

Reprezentantul companiei a declarat:"Cred că dezvoltarea ţării depinde foarte mult de modul în care ştim să fructificăm oportunităţile pe care le avem. Din păcate, până acum nu am maximizat potenţialul pe care ni l-au oferit diverse programe de finanţare. Avem şansa să investim acum prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pentru infrastructură, apă, gaz, canalizare şi irigaţii, Programul oferă 1,7 miliarde de euro. Este foarte important să reuşim să implementăm proiecte pentru a folosi aceşti bani".

Ioana Birta a adăugat: "România are mare nevoie de dezoltare pentru că, la noi doar 54% din populaţie este conectată la canalizare, 70% din populaţie este conectată la reţeaua de apă. Şi ne comparăm cu ţări vecine unde acest procent este de aproape 100%. Deci este important să investim în infrastructură într-un mod accelerat, ca să creştem gradul de conectare al populaţiei la reţelele de apă şi canalizare cu două cifre pe an, pentru a reduce decalajul faţă de ţările vecine".

A.I.

---

Actualizare - RADU HANGA, PREŞEDINTELE BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI: "Vedem proiecte care vin către BVB şi caută finanţare"

Douăsprezece listări de acţiuni au fost realizate până acum în acest an la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) iar până la sfârşitul anului se aşteaptă o dublare a acestei cifre, a apreciat Radu Hanga, preşedintele operatorului pieţei noastre de capital.

Domnia sa a spus: "Vedem proiecte care vin către Bursa de Valori Bucureşti şi caută finanţare. La începutul anului spuneam că aşteptăm 20 de listări de acţiuni şi obligaţiuni. Până acum, s-au realizat douăsprezece listări de acţiuni în acest an şi încă cincisprezece listări de acţiuni şi titluri de stat. Am depăşit ceea ce preconizam pentru acest an şi, dacă ne uităm la pipe-line, la proiectele care sunt în derulare acum la brokeri, ne aşteptăm ca cifra cel puţin să se dubleze până la sfârşitul acestui an".

Radu Hanga a adăugat: "Vedem piaţa AeRO crescând foarte mult. Bursa de Valori Bucureşti administrează două platforme. Pe de o parte este Piaţa Principală, care se adresează companiilor mature, companiilor mari şi aici vorbim despre cele mai importante companii din economia românească. Şi pe de altă parte avem piaţa AeRO, lansată în urmă cu câţiva ani, care este o piaţă de creştere, ce se adresează companiilor mai mici, aflate într-un stadiu incipient de dezvoltare. Practic, acolo antreprenorii locali fac primul pas către finanţarea prin bursă, către piaţa de capital".

Conform celor spuse de preşedintele BVB, anul acesta capitalizarea companiilor listate în piaţa AeRO a depăşit 2,5 miliarde de euro, în creştere cu 20% faţă de anul trecut.

"Volumele de tranzacţionare au ajuns să reprezinte 10% din Piaţa Principală (n.r. în piaţa AeRO). Volumul de tranzacţionare s-a triplat faţă de 2020 şi este de cinci ori mai mare faţă de cel din 2018-2019. Iar din cele douăsprezece companii care s-a listat anul acesta, unsprezece s-au listat în piaţa AeRO", a adăugat Radu Hanga.

A.I.

---

Actualizare - Septimiu Stoica, Preşedinte AGA, Bursa Română de Mărfuri: "Piaţa românească bursieră de mărfuri există şi se dezvoltă în continuare"

Piaţa românească bursieră de mărfuri există şi se dezvoltă în continuare, a afirmat Septimiu Stoica, preşedinte AGA Bursa Română de Mărfuri (BRM). Acesta a precizat că pieţele bursiere trebuie construite într-un mixaj de strategii, de sus în jos din punctul de vedere al produselor, dar în acelaşi timp de jos în sus din punctul de vedere al lansării lor pe piaţă.

Stoica a declarat: "Sunt lucruri interesante din punct de vedere strategic. Mai punctez un singur element, care este o învăţătură după 30 de ani de activitatea bursieră: pieţele trebuie construite într-un mixaj de strategii, de sus în jos din punctul de vedere al creativităţii, al produselor la care te gândeşti, dar în acelaşi timp de jos în sus din punctul de vedere al lansării lor pe piaţă, iar din experienţa de masă de pe pieţele de energie s-a văzut că am pornit şi bine am făcut cu deschidere spre obiceiurile şi cutumele pieţei şi cu modalităţi simple de tranzacţionare pentru a lăsa ca mecanismele pur bursiere să fie descoperite de participanţi şi să se impună de la sine. S-a întâmplat lucrul acesta din punctul de vedere al dihotomiei dintre produsele nestandard şi produsele standard: am pornit cu cele nestandard şi am ajuns aproape să avem numai produse de tip bursier. De la tranzacţiile de tip licitaţie, de tip simplu competitive am ajuns ca aproape toate tranzacţiile noastre să fie dublu competitive, de la scadenţele produselor, de la sistemele de garantare a tranzacţiilor cu contraparte unică şi aşa mai departe. Ceea ce înseamnă că avem o veste bună pentru piaţa românească, bursieră, pentru piaţa de energie în principal în momentul acesta, dar nu numai pentru aceasta - aţi avut în tema conferinţei şi agricultura, este un domeniu de mare interes pentru noi în domeniul pieţelor de mărfuri -, dar şi al materialelor de construcţii. Ei bine, din punctul acesta de vedere, piaţa românească bursieră de mărfuri există şi se dezvoltă în continuare".

M.G.

---

Actualizare - DRAGOŞ ANASTASIU, COORDONATORUL COALIŢIEI PENTRU DEZVOLTAREA ROMÂNIEI: "Reforma de care are cea mai mare nevoie România - a mentalităţii"

Cea mai mare reformă de care are nevoie ţara noastră este a mentalităţii, în opinia domnului Dragoş Anastasiu, Coordonator al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, care spune: "Ceea ce nu conţine Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR - sub nicio formă este lucrul de care România are cea mai mare nevoie: reforma mentalităţii. Facem reforme de tot felul, vorbim despre economii circulare etc., dar ce facem cu mindsetul nostru (n.r. modul de gândire)? Ce facem ca să nu mai auzim expresia "să se" (n.r.. facă etc.). Trebuie să ne referim la persoana proprie, la ce are fiecare de făcut. În plus, ce facem cu mindsetul profesorilor, al politicienilor, al celor care lucrează în administraţie, al jurnaliştilor? Noi vrem să absorbim 80 de miliarde de euro, să facem ţara asta «rachetă», dar întrebarea mea este cu cine să facem acest lucru? Avem strategii, dar nu avem cu cine să le implementăm".

A.V.

---

Actualizare - ŞTEFAN PĂLĂRIE, MEMBRU ÎN COMISIA PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT DIN SENAT: "Numărul elevilor din învăţământul dual este mult prea mic faţă de nevoile economiei"

Numărul elevilor din învăţământul dual din ţara noastră a crescut la peste 80.000, dar este mult prea mic faţă de nevoile pieţei muncii şi ale economiei, consideră Ştefan Pălărie, membru al Comisei pentru învăţământ, tineret şi sport din cadrul Senatului.

Domnia sa subliniază: "În egală măsură, dacă analizăm ce se întâmplă cu aceste locuri, descoperim un absenteism destul de mare, o rată de abandon destul de ridicată, iar multe companii sunt aproape epuizate, ca efort, străduindu-se ca pe lângă ceea ce fac zi de zi să mai ţină în şcolarizare, în parteneriate de practică, astfel de clase. Este o muncă sisifică, pe care corporaţiile trebuie să o facă".

Ştefan Pălărie aminteşte că România va beneficia de 400 de milioane de euro prin PNRR pentru învăţământul dual, declarând: "Vor fi acordate scheme de finanţare pentru actorii din mediul privat care doresc să înfiinţeze clase de învăţământ dual, ceea ce este o strategie bună, care vine să preîntâmpine faptul că, de multe ori, corporaţiile sunt tentate să renunţe la efortul de a prelua clase dificile, cu elevi pentru care e nevoie de mai multe forme de intervenţie care să asigure o incluziune socială de succes şi apoi una profesională în cadrul firmei".

V.R.

---

Actualizare - NARCIS MIRCESCU, MEMBRU ÎN COMISIA PENTRU BUGET DIN SENAT: "Avem nevoie de minim 3000 de km de autostradă şi drumuri expres pentru o bună mobilitate"

Avem nevoie de cel puţin 3000 de km de autostrada şi drumuri expres pentru a avea o bună mobilitate în interiorul ţării, spune Narcis Mircescu, membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului, citând o analiză de profil.

Conform parlamentarului, acum avem 912 km de autostradă şi drumuri expres, în timp ce Polonia a ajuns la 4.300 de km: "Noi am plecat de la 100 de km şi am ajuns la 900 de km, iar Polonia a plecat de la 368 de km şi a ajuns la 4300 de km de autostradă. Cred că diferenţa este foarte relevantă şi foarte grăitoare şi arată direcţia în care ar trebui să ne îndreptăm şi noi în următorii ani".

Subliniind că, în ultimii ani, am avut şi noi câteva direcţii de dezvoltare în domeniu, Narcis Mircescu subliniază că infrastructura ar trebui să fie un sector în care să existe proiecte multianuale şi multiguvernamentale asumate de care să ne ţinem şi să reuşim să recuperăm aceste decalări faţă de ţările dezvoltate. "Probabil că în anii 90 a fost lipsa finanţării. Ulterior, cred ca a fost vorba de o proastă gestinare a proiectelor. Trebuie să obţii terenurile, să contractezi construcţia, să urmăreşti investiţia şi în final să faci livrarea lucrării. Dacă o primă etapă este făcută pe repede înainte şi nu îşi atinge obiectivele, când vrei să construieşti te loveşti de tot felul de bariere şi te întorci de unde ai plecat. Nu reuşim să înaintăm cu infrastructura", precizează domnia sa, adăugând că, anul acesta, vom atinge borna de 1000 de km de autostrăzi şi drumuri expres, mai putin de jumătate de necesarul de 3000 de km. Este o perioadă bună pentru dezvoltarea infrastructurii şi se lucrează destul de bine atât în teren, cât şi în pregătirea noilor proiecte, mai arată senatorul, fiind de părere că, în circa zece ani, ar trebui să ajungem la o reţea de drumuri expres si autostrăzi care să ne poată facilita o bună mobilitate în România.

E.O.

---

Actualizare - Tivadar Runtag, CEO, Chimcomplex: "Suntem în discuţii cu potenţiali investitori pentru atragerea de capital"

Chimcomplex Borzeşti (CHOB), cel mai mare combinat chimic producător de polioli din Europa de Est, doreşte să facă trecerea din piaţa AeRO în Piaţa Principală Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) pentru a finanţa o serie largă de investiţii prin care doreşte să devină primul combinat chimic verde din România, a afirmat Tivadar Runtag, CEO-ul Chimcomplex. Acesta a precizat că societatea are în vedere mai multe posibilităţi de finanţare şi că în prezent este în discuţii cu mai multe bănci şi potenţiali investitori.

Tivadar Runtag a declarat: "Aceste elemente pe care le-am menţionat, pentru investiţiile în centrala de cogenerare (de 50 de MW pe care o pregătim la Vâlcea), în electroliză, în polioli şi în capitalul uman, acestea nu sunt ieftine. În mod evident avem nevoie de fonduri pentru asta. Una dintre oportunităţi este să aşteptăm banii europeni să intre în România şi să încercăm să capturăm o parte din ei. Desigur că aplicăm (pentru fonduri europene), am transmis mai multe documente pentru asta. Dar cealaltă oportunitate este să ne folosim resursele proprii, şi când spun resurse proprii includ aici şi o majorare de capital sau emiterea de obligaţiuni şi atragerea de investitori care sunt interesaţi de acest proiect extraordinar pe care îl avem, să construim prima platformă chimică verde din România. Acesta este motivul pentru care căutăm acum mutarea din piaţa AeRO pe piaţa principală a Bursei de Valori (Bucureşti) şi acesta este principalul motiv pentru care discutăm despre emiterea de obligaţiuni, acesta este principalul motiv pentru care discutăm cu mai multe bănci şi cu potenţiali investitori pentru a atrage capital pentru acest proiect minunat".

Totodată, acesta a declarat că majorările de preţuri la energie sunt îngrijorătoare nu doar pentru companie, dar şi pentru întreaga economie. Runtag a adăugat că o sursă majoră a creşterilor de preţuri la energie este Green Deal-ul european.

Potrivit directorului general al Chimcomplex, compania urmăreşte să devină mai eficientă din punct de vedere energetic şi urmăreşte construirea unei unităţi de 50 de MW pe platforma chimică de la Râmnicu Vâlcea.

M.G.

---

Actualizare - CORNELIU BODEA, CEO ADREM, PREŞEDINTELE CRE: "Proiectele sunt problema noastră, nu banii"

Auzim foarte multe discuţii despre bani, cu precădere în ultimii ani - se vorbeşte despre sume imense, foarte importante, care pot fi atrase pentru investiţii în România, însă nu aceasta este problema pentru ţara noastră, ci lipsa proiectelor, spune Corneliu Bodea, CEO Adrem şi preşedinte al CRE.

Domnia sa declară: "Activând de aproape 30 de ani în mediul privat, pot să spun că cel puţin în ultimii zece ani nu mai este vorba despre bani. Există foarte mulţi bani, ei nu sunt principala problemă, ci proiectele - atât în mediul de afaceri privat, cât şi în cel public, al investiţiilor statului. Dacă analizăm Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), constatăm că nu există suficiente proiecte mature. România nu este pregătită să pună pe masa Comsiei Europene proiecte suficient de mature, de bine pregătite, ca să poată atrage fonduri. Proiectele sunt problema noastră, nu banii, de aceea m-aş fi bucurat să văd în PNRR o mai mare cuprindere a proiectelor firmelor private, a firmelor care se presupune că le-ar fi avut pregătite la un nivel de maturitate care să permită finanţarea lor".

A.V.

---

Actualizare - MARIUS VASILIU, SECRETAR DE STAT, MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE: "Avem şansa să ne aliniem la dezideratul din momentul aderării la Uniunea Europeană"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă şansa ţării noastre de a se alinia la dezideratul din momentul aderării la Uniunea Europeană, a spus Marius Vasiliu, secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Domnia sa a apreciat: "Avem 30 de ani de tranziţie şi iată că am ajuns într-un moment extrem de favorabil. Este o certitudine şi toată lumea a vorbit despre această oportunitate uriaşă de finanţare a României. Până la urmă, discutăm despre un termen foarte scurt, între cinci şi zece ani, în care avem şansa unei transformări. Şansa de a ne alinia la dezideratul de la momentul aderării la Uniunea Europeană. După paisprezece ani, încă putem să spunem că doar am aderat în unele zone. Nu ne-am şi integrat în Uniunea Europeană".

Marius Vasiliu a adăugat: "Această oportunitate a venit până la urmă într-un context nefavorabil pentru întreaga omenire. Business-uri, şcoli, viaţă socială, toate au fost transformate ca peste noapte. Dar iată că din orice problemă trebuie să identificăm şi părţile bune, iar aici partea bună ţine de o reorientare către bazele unei societăţi, a unei economii, care să reziste unor şocuri de acest gen şi pe viitor. Practic, acest lucru îşi propune acest mecanism de redresare şi rezilienţă"

Conform secretarului de stat, deşi unele state membre au trecut de evaluarea de la nivelul Comisiei Europene, în cazul nostru acest proces este încă în derulare.

"Mai sunt de clarificat anumite aspecte, dar probabil că încadrându-ne în termenele din regulament, vom avea aprobat planul la începutul toamnei, ceea ce înseamnă că din acel moment vom avea şi prima tranşă de finanţare. Un avans de 13% din ceea ce propune România vis-a-vis de cele 29 de miliarde (n.r. de euro), granturi şi împrumuturi", a spus Marius Vasiliu.

A.I.

---

Actualizare - George-Sergiu Niculescu, Secretar de Stat, Ministerul Energiei: "Romgaz are exclusivitate în negocierile cu Exxon până pe data de 15 octombrie"

Romgaz (SNG) are exclusivitate în ceea ce priveşte negocierile cu ExxonMobil până pe data de 15 octombrie, a afirmat George-Sergiu Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Niculescu a afirmat: "Trebuie să privim Marea Neagră din punctul de vedere al tuturor oportunităţilor pe care le oferă în momentul de faţă: ca spaţiu comercial pentru comerţul la Marea Neagră, Portul Constanţa fiind foarte important, trebuie să vorbim de oportunităţile pe care le aduce pentru turismul din România... Trebuie să menţionăm şi aspectele geopolitice, ca spaţiu de manevră pentru statele care au deschidere la Marea Neagră... Peste toate aceste straturi putem să punem şi exploatarea gazelor offshore, lucru de care ştim foarte bine că Romgazul a depus o ofertă pentru preluarea participaţiei Exxon în proiectul Neptun Deep împreună cu cei de la OMV Petrom. Romgazul are exclusivitate în ceea ace priveşte negocierile cu Exxon până pe data de 15 octombrie. Eolienele offshore îşi au şi ele rolul lor, potenţialul Mării Negre este foarte mare în sensul acesta, de aproximativ 76.000 de MW".

De aceea la Ministerul Energiei se pregăteşte, atât prin Fondul de Modernizare, cât şi prin contractele pentru diferenţă, revitalizarea acestui sector şi investiţiilor în eoliene, a mai spus Niculescu.

De menţionat, cu privire la proiectul Neptun Deep, că OMV Petrom a anunţat în aprilie că va deveni operator în cazul în care Romgaz finalizează preluarea participaţiei în proiectul Neptun Deep, iar oferta Romgaz este acceptată de către ExxonMobil. Exxon Mobil şi OMV Petrom explorau blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde rezultatele preliminare au indicat rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze (România consumă 11 miliarde pe an), însă companiile au amânat decizia de a merge mai departe cu etapa de extracţie, iar Exxon a început procestul de vânzare a deţinerii sale de 50%.

Dezvoltarea perimetrului Neptun Deep ar putea fi prima producţie de hidrocarburi în ape de mare adâncime din România. Costurile unui astfel de proiect de producţie gaze în zona de apă adâncă poate ajunge la câteva miliarde dolari. Perimetrul Neptun se află, de exemplu, la 200 km distanţă de uscat, iar toată infrastructura, inclusiv conductele, trebuie construite.

ExxonMobil a anunţat că doreşte să se retragă din România, iar Romgaz a depus o ofertă pentru a prelua participaţia gigantului american ExxonMobil. Producătorul de gaze Romgaz, una din cele mai profitabile companii de stat, a anunţat pe 31 martie că a depus oferta angajantă de cumpărare integrală a acţiunilor ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă, restul participaţiei de 50% fiind al OMV Petrom.

M.G

---

Actualizare - LÁSZLÓ BORBÉLY, CONSILIER DE STAT LA CABINETUL PRIM-MINISTRULUI: "Până la sfârşitul anului vom avea un plan de acţiune"

Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, împreună cu Institutul Naţional de Statistică, au făcut, anul acesta, un inventar al stadiului în care se află strategia de dezvoltare durabilă a ţării noastre, care arată evoluţia datelor privind 98 de indicatori unici asociaţi unui număr de 60 de ţinte, iar concluzia este că "nu stăm foarte bine", potrivit domnului Laszlo Borbely, consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului şi Coordonator al departamentului menţionat.

Domnia sa declară: "După această evaluare, până la sfârşitul anului, vom avea un plan de acţiune făcut de un consultant dintr-un proiect european. Cei interesaţi vor putea să vadă evoluţia în materie. Este interesant să ştim unde se află România. În unele zone stăm bine, dar în altele nu. La educaţie, spre exemplu, care este unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare durabilă, stăm cel mai prost".

În baza acestui plan, toate părţile intereste vor avea posibilitatea, anul viitor, "să îi întrebe pe guvernanţi ce este de făcut", conform oficialului din Guvern.

V.R.

---

Actualizare - Adrian Vascu, Senior Partner, Veridio: "În această perioadă post-pandemie încercăm să ne reinventăm"

Strategia dezvoltării României este extrem de importantă pentru că în această perioadă post-pandemie trebuie să încercăm să ne reinventăm ca ţară, a spus, în deschiderea conferinţei, Adrian Vascu, Senior Partner Veridio.

Vascu a afirmat: "Bine ne revedem la o nouă ediţie a conferinţei BURSA Strategia Dezvoltării. O temă extrem de amplă şi cu siguranţă care continuă o întrebare extrem de importantă: avem o strategie? Dacă da, care este aceasta, mai ales în această perioadă post-pandemie în care încercăm să ne reinventăm şi să vedem care sunt căile de a merge mai departe. Avem astăzi un panel complet şi complex, de la reprezentanţi ai guvernului, la senatori, la reprezentanţi ai Bursei de Valori şi companii. (...) Haideţi să vedem cum vedem strategia dezvoltării României, astăzi, la mijlocul anului 2021".

M.G.

---

Grupul de presă BURSA organizează videoconferinţa "România - Strategia dezvoltării", în data de 1 iulie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul va fi transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.