LIVIU ROGOJINARU, CONSILIER AL MINISTRULUI ANTREPRENORIATULUI ŞI TURISMULUI: "Exportatorii au nevoie de ajutor"

• Liviu Rogojinaru: "Lucrăm la noua strategie naţională de export" • Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania: "Nu cerem nimic de la stat, în afară de stabilitate legislativă şi predictibilitate fiscală"

Autorităţile încearcă să facă două strategii de export: pe termen scurt şi pe termen mediu, spune Liviu Rogojinaru, consilier al ministrului Antreprenoriatului şi Turismului, subliniind că exportatorii din ţara noastră au nevoie de ajutor.

Domnia sa a declarat ieri, la Forumul diplomaţiei economice şi al exportatorilor: "Pe termen scurt, încercăm să aducem la un nivel mai ridicat angajaţii pe care îi avem. Vrem să îi aducem la nivelul actual al economiei mondiale. Pe de altă parte, încercăm să găsim nişte programe de ajutor pentru exportatori. Pe termen mediu vrem ca firmele româneşti să devină mai buni exportatori, să fie interesate să facă export, astfel că vom face analize care să privească pieţe şi domenii de export".

Liviu Rogojinaru a mai afirmat că guvernul lucrează la noua strategie naţională de export, care urmează să intre în faza de consultanţă. "Întârzierea acestei strategii este generată de faptul că, după colapsul din 2021, încercăm să rezolvăm aspecte care nu s-au rezolvat timp de un an, iar primul dintre acestea îl reprezintă târgurile şi expoziţiile", a explicat Liviu Rogojinaru.

Conform afirmaţiilor domniei sale, România ocupă locul 34 în topul exportatorilor la nivel mondial, iar cele mai exportate produse sunt maşinile şi echipamentele.

"În anul 2020 am exportat produse în valoare de peste 62 de miliarde de euro", a subliniat Liviu Rogojinaru, adăugând: "Exporturile României au crescut cu 19,4% în primele 11 luni din 2021, faţă de perioada similară din 2020, ajungând la 68,166 miliarde de euro, iar importurile - cu 21,7%, la 89,536 miliarde de euro, astfel că deficitul balanţei comerciale a fost de 21,369 miliarde de euro, mai mare cu 4,929 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada ianuarie-noiembrie 2020, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Pandemia de coronavirus a generat o întrerupere fără precedent a comerţului mondial, situaţie care a afectat comercianţii români care tranzacţionează cu parteneri străini, forţându-i să facă faţă lockdownului general prin restricţii, schimbări de reguli, interdicţii şi beneficiind în tot acest timp de ajutor limitat. Deficitul balanţei comerciale al ţării noastre s-a adâncit în anul 2019, ajungând la 17,28 miliarde de euro, cu 2,16 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în 2018, în condiţiile în care exporturile au crescut cu 1,9%, iar importurile cu 4,2%".

Domnul Rogojinaru a mai arătat că, în ultimele decenii, România a înregistrat constant un nivel negativ al exporturilor nete, pe fondul mai multor factori structurali, precum competitivitatea producătorilor locali pe piaţa globală, capacitatea acestora de adaptare la noile condiţii ale cererii de pe piaţa locală, respectiv condiţiile puse la dispoziţie mediului de afaceri autohton.

• Gilda Lazăr, JTI Romania: "În perioadele de instabilitate legislativă şi de incertitudine, exporturile au scăzut"

Tutunul nu mai este monopol de stat în România, dar statul e principalul beneficiar al acestei industrii, a spus ieri, la Forumul diplomaţiei economice şi al exportatorilor, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, subliniind: "Plătim taxele în avans pentru produsele noastre, fie că mai sunt încă în magazine sau au ajuns la consumatori. Tutunul e mare producător, mare contribuabil şi mare exportator. În cazul României, e o industrie care contribuie pozitiv în toate domeniile economice. De ce suntem un mare contribuabil? Pentru că aproximativ 75% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii".

Pentru 2021, oficialul JTI estimează o contribuţie la buget de circa 20 de miliarde de lei, faţă de peste 17,54 miliarde în 2020. Suma reprezintă echivalentul a 13,5% din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), bani pentru care statul nu trebuie să îndeplinească nicio condiţie.

Domnia sa a continuat: "Sunt trei fabrici mari în România, care angajează români, plătesc taxe statului român şi exportă o mare parte din ţigaretele produse aici, echilibrând balanţa comercială".

Directorul JTI a informat că, în 2020, exporturile de produse din tutun au fost de 1,3 miliarde de euro, contribuţia pozitivă a tutunului la balanţa de plăţi fiind de circa un miliard de euro. "În 2021, doar pentru primele nouă luni, valoarea exporturilor e de peste 950 de milioane de euro, iar contribuţia la balanţa de plăţi de peste 700 de miloane de euro", a precizat Gilda Lazăr, adăugând: "În 2020, industria tutunului a devenit cel mai solid contribuabil la buget, în contextul scăderii veniturilor provenite din energie. Tot în 2020, potrivit Eurostat, România a urcat în topul marilor producători europeni de ţigarete, pe locul al doilea, la egalitate cu Germania şi după Polonia. Ce ar trebui făcut ca România să devanseze Polonia şi să devină primul producător de ţigarete din Europa? Ca să putem raporta rezultate bune în continuare, nu cerem nimic de la stat, în afară de stabilitate legislativă şi predictibilitate fiscală. Conform unui studiu al Asociaţiei de Studii şi Prognoze Economico-Sociale, în condiţiile unor reglementări echilibrate şi a menţinerii pieţei negre la sub 10%, industria ar putea vira anual la buget peste 5,7 miliarde de euro". Referitor la predictibilitatea fiscală, spune Gilda Lazăr, anul acesta se încheie actualul calendar de creştere a accizelor pentru ţigarete. "Nu ştim ce urmează şi tocmai de aceea am dori să fie adoptat un nou calendar pe cinci ani, ca să ne pregătim planurile în cunoştinţă de cauză", atrage atenţia domnia sa, menţionând: "După aderarea României la UE, taxarea ţigaretelor a fost reglementată de Directive europene. Acum, nivelul accizei este de 114 euro la mia de ţigarete. Directiva urmează să fie modificată, dar nu cred că este nevoie să aşteptăm Bruxelles-ul ca să facem ceva. E clar că este nevoie de bani la buget, dar ar fi bine să ştim ce ni se pregăteşte, măsurile să fie adoptate cu şase luni înainte şi să intre în vigoare de la 1 ianuarie, cum prevede Codul Fiscal".

Gilda Lazăr a concluzionat: "Piaţa s-a putut dezvolta normal pentru că am avut o politică fiscală coerentă şi predictibilă, iar contrabanda a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani, la sub 10%. Dacă privim la anii trecuţi, se vede cum în perioadele de instabilitate legislativă şi de incertitudine, exporturile au scăzut, la fel şi taxele virate la buget. Un exemplu în acest sens este cel al întârzierii transpunerii Directivei tutunului, care a dus la perturbări ale procesului de producţie. Dată fiind importanţa industriei pentru economie, ar trebui să avem un for tutelar care să abordeze cu echilibru acest sector, ca de exemplu Ministerul Economiei, cel al Finanţelor sau al Agriculturii. Am solicitat acest lucru, dar în continuare suntem reglementaţi de Ministerul Sănătăţii, care are o perspectivă radicală faţă de acest sector".

• Iuliu Winkler, deputat european: "Este loc de îmbunătăţire a capacităţii României în zona diplomaţiei economice"

Iuliu Winkler, deputat european, vicepreşedinte al Comisiei de comerţ internaţional din Parlamentul European, susţine că este loc de îmbunătăţire a capacităţii României în zona diplomaţiei economice, atât la nivel de mijloace, cât şi la nivel de scopuri. Domnia sa a declarat ieri, la Forumul diplomaţiei economice şi al exportatorilor: "Avem nevoie de majorarea capacităţii noastre de susţinere a activităţii exportatorilor, care trebuie să vină pe foarte multe planuri. În primul rând, avem nevoie de resursă profesională, de resursă umană de specialitate, şi trebuie să găsim acele căi prin care statul să intervină cu sprijin financiar direct şi indirect pentru susţinerea exportatorilor". Conform spuselor eurodeputatului român, sprijinul financiar direct înseamnă metode financiare, instrumente de susţinere, iar cel indirect - asistenţă de specialitate şi alte instrumente care să extindă prezenţa ţării noastre pe pieţele externe.

Iuliu Winkler mai declară că se impune actualizarea startegiei naţionale de export, respectiv să existe constanţă în această strategie.