Liviu Voinea: România a înregistrat o încetinire a creşterii economice, dar este în grafic pentru un avans de 2,8% în 2014

--------

Actualizare 18:40 Băsescu: "Reducerea CAS provoacă un gol de resurse prea mare"

Reducerea CAS va crea un gol de resurse mult prea mare în raport cu celelalte obligaţii asumate şi ar putea duce la pierderea acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Uniunea Europeană, a susţinut astăzi preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni.

• Băsescu: "Ponta, Iohannis şi Blaga vor să obţină avantaje electorale pe tema CAS"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că atât premierul Victor Ponta, cât şi preşedinţii PNL şi PDL, Klaus Iohannis şi, respectiv, Vasile Blaga, sunt la fel de mincinoşi şi iresponsabili, şeful statului susţinând că social-democraţii, liberalii şi democrat-liberalii îi mint pe români pe tema reducerii CAS pentru a obţine avantaje în campania electorală.

"Eu le-aş spune la toţi USL pentru că asta sunt, Ponta cu liberalii şi PDL sunt USL. Practic, vor să obţină avantaje în campania electorală pe tema CAS în condiţiile în care România nu poate să facă acest lucru, nu avem resurse", a declarat şeful statului.

• Băsescu: "Am impresia că INS este a treia instituţie care capotează sub presiune politică"

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că Institutul Naţional de Statistică (INS) a lansat o minciună prin omisiune folosind un formular din 2009, punctând că acest fapt îi dă impresia că INS este, alături de CNA şi Avocatul Poporului, o instituţie care "capotează sub presiune politică".

"Văd că şi INS, care a lansat o minciună prin omisiune, revine şi îşi aduce aminte că a folosit un formular standard din 2009. Cum este posibil să ne spună UE că am intrat în recesiune, şi nu Institutul Naţional de Statistică al ţării noastre? Am impresia că este a treia instituţie care capotează sub presiune politică şi vine să completeze salba de instituţii puse sub control politic, alături de Avocatul Poporului şi de CNA", a afirmat şeful statului.

El a subliniat că INS a omis să precizeze că România a intrat în recesiune.

"Ce a făcut astăzi INS este ca scoaterea siguranţei la CNA. Au scos şi ei puţin siguranţa ca să poată minţi Victor Viorel. Şi ce au făcut rău? Au făcut ce a făcut şi şeful lor, au plagiat un formular din 2009 şi au omis să spună ţării că a intrat în recesiune", a susţinut Băsescu.

--------

Actualizare 18:24 Băsescu: În conformitate cu standardele UE, România a intrat în recesiune

Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi că, în conformitate cu standardele Uniunii Europene (UE), România a intrat în recesiune, afirmând că premierului Victor Ponta îi "duduie economia în cap".

"Lui Ponta îi duduie economia în cap. În realitate, (economia - n.r.) a început să se deprecieze. În conformitate cu standardele Uniunii Europene, România a intrat în recesiune. Definiţia pe care Eurostatul o dă recesiunii: două trimestre succesive cu scădere a creşterii economice faţă de trimestrul anterior. România se află în această situaţie, chiar dacă faţă de anul 2013 are o uşoară creştere economică. Dar deja economia a intrat într-un declin, un declin de două trimestre consecutive: trimestrul I - care are o creştere negativă de 0,2% din PIB şi trimestrul II 2014 - care are o creştere negativă de 1% faţă de trimestrul I 2014. În termeni tehnici, înseamnă că economia României a intrat în recesiune", a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.

România a reintrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit datelor publicate de Eurostat, care relevă modificarea evoluţiei pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.

România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai scădere a Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE), de 1% comparativ cu primul trimestru, iar singurele economii cu evoluţii negative au mai fost Germania, Italia şi Cipru.

Datele publicate de Eurostate arată că INS a revizuit în scădere estimările de PIB pentru primul trimestru, de la o creştere faţă de trimestrul anterior de 0,2% la o scădere de 0,2%.

România s-a aflat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB comparativ cu trimestrul anterior) pentru doi ani şi jumătate în perioada 2008-2011 şi a reintrat în recesiune tehnică la începutul anului 2012, reuşind să revină pe creştere până la finalul acelui an.

Datele Eurostat arată că economiile Germaniei şi Italiei s-au contractat în al doilea trimestru din acest an cu 0,2%, iar cea a Ciprului cu 0,3%.

Totuşi, în comparaţie cu trimestrul al doilea al anului trecut, PIB-ul României a urcat cu 1,4%, iar în primul trimestru cu 3,8% faţă de perioada similară din 2013.

Creşterea economică a României se situează în trimestrul al doilea peste cea consemnată de ţări ca Germania (1,3%), Belgia (1%) sau Olanda (0,9%), dar sub Ungaria (3,7%), Letonia (3,5%), Polonia (3,2%) sau Cehia (2.6%).

În comparaţie cu primul trimestru din 2014, la nivelul UE, PIB-ul a urcat cu 0,2% în perioada aprilie-iunie.

----------

România a înregistrat o încetinire a ritmului de creştere economică, dar este în grafic pentru un avans al economiei de 2,8% în 2014, ţinta pe care este fundamentat bugetul de stat, a declarat astăzi, pentru presă, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.

"Ţinta pentru tot anul este o creştere economică de 2,8%. Noi avem o creştere de 2,4% pe brut şi de 2,6% ajustat, la primul semestru, chiar uşor mai mare decât cea de anul trecut, pe primul semestru, iar anul trecut s-a încheiat cu o creştere economică de 3,5%. Suntem în grafic pentru o creştere de 2,8% în 2014, pe care este construit bugetul", a afirmat Liviu Voinea.

Ministrul delegat pentru buget a menţionat că structura creşterii economice s-a modificat, pentru că agricultura are acum o contribuţie negativă, în timp ce anul trecut a avut o contribuţie pozitivă la creşterea PIB.

"În schimb, consumul are acum o contribuţie pozitivă, după ce anul trecut a fost stagnant. De asemenea, producţia industrială şi exporturile au contribuţii pozitive. Importantă nu este atât evoluţia de la un trimestru la altul, pentru că aceasta este influenţată de factori sezonieri, conjuncturali, cât cifra anualizată de creştere economică. Avem 2,4% creştere economică, o cifră foarte bună şi peste media zonei euro, peste media Uniunii Europene. Avem o încetinire a ritmului de creştere economică faţă de, să spunem, trimestrul I, dar nu o scădere, o încetinire a ritmului de creştere", a spus Liviu Voinea.

Oficialul MFP a apreciat că este foarte posibilă o accelerare a ritmului de creştere economică în a doua jumătate a anului 2014, datorită spaţiului fiscal pe care autorităţile îl au la dispoziţie.

"Deficitul bugetar la şase luni a fost 0,5% din PIB, iar datele preliminare la şapte luni sugerează un deficit bugetar de 0,27-0,3% din PIB. Până la 2,2% din PIB (ţinta de deficit bugetar pentru anul 2014 - n.r.) este un spaţiu fiscal considerabil, care va permite creşterea investiţiilor publice. De asemenea, în zona sectorului privat, la 1 iulie au intrat în vigoare neimpozitarea profitului reinvestit, care ar trebui să stimuleze investiţiile private, şi o nouă creştere a salariului minim, care ar trebui să stimuleze consumul privat", a precizat Liviu Voinea.

• Preşedintele Consiliului Fiscal: Cifrele contrazic aşteptările

"Cifrele par surprinzătoare şi arată o deteriorare semnificativă a activităţii economice în trimestrul doi, care putea fi cu greu anticipată în primul trimestru. Atunci, cifrele arătau că intrăm într-un trend de accelerare, consumul crescuse. Estimările specialiştilor se bazau pe evoluţia peste aşteptări din prima parte a anului, când părea că şi consumul a intrat într-un trend pozitiv, vânzările cu amănuntul au accelerat, părea că am intrat pe o traiectorie în care partea de cerere internă devenise principalul motor al activităţii economice. Cifrele contrazic aceste aşteptări, pare că am avut o deteriorare a consumului populaţiei, şi cel mai probabil şi la nivelul investiţiilor, cele publice au scăzut în mod clar în trimestrul doi, absorbţia de fonduri europene a mers şi ea foarte slab, investiţiile private au evoluat şi ele foarte slab", a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Premierul Victor Ponta anunţa la sfârşitul lunii aprilie că cifrele preliminare indicau pentru primul trimestru al acestui an o creştere economică de 3,2%. Ulterior, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a estimat că economia a avut un avans în primul trimestru între 3% şi 4%, iar pentru întregul an anticipa un avans economic peste nivelul anului trecut, de 3,5%.

Fondul Monetar Internaţional estimează pentru acest an o creştere economică de 2,8%, potrivit celor mai recente comunicări, după misiunea FMI în România, în luna iunie.

Banca Mondială a îmbunătăţit în iunie prognozele de creştere economică pentru România de la 2,5% la 2,8% pentru acest an şi de la 2,7% la 3,2% pentru anul următor.

Totodată, Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va creşte cu 2,5% în 2014 şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară.