LOVITURĂ DURĂ PENTRU COALIŢIA PSD-ALDE Rezoluţia privind statul de drept, adoptată de PE

Parlamentul European a adoptat, ieri, o rezoluţie dură privind statul de drept din România. Cu 473 de voturi pentru, 151 de voturi împotrivă şi 40 de abţineri, rezoluţia a trecut de plenul înaltului for european şi conţinutul ei reprezintă un avertisment dur la adresa Guvernului şi coa­liţiei majoritar parla­mentare PSD-ALDE.

Rezultatul votului era previzibil, mai ales în urma conferinţei de presă ţinută cu puţin timp înaintea votului de către liderul grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, în care acesta a discutat şi despre situaţia din ţara noastră.

Manfred Weber a spus: "România face paşi înapoi în lupta anticorupţie şi în ce priveşte sistemul judiciar. Justiţia este sub presiune. Am văzut oameni bătuţi de poliţie, ceea ce este inacceptabil. Guvernul trebuie să schimbe această direcţie, valorile UE nu sunt negociabile. Nu există nici o discuţie pe respectarea principiilor fundamentale".

Liderul PPE doreşte pe viitor crearea unui mecanism pentru statul de drept, deoarece, în opinia sa, se pare că invocarea articolului 7 nu este de ajuns - vezi cazurile Poloniei şi Ungariei, care, deocamdată, nu şi-au pierdut dreptul de vot în Consiliul Uniunii Europene şi sunt foarte puţine şanse ca acest lucru să se întâmple.

Manfred Weber a declarat: "Avem criterii serioase, foarte înalte, care trebuie respectate de către toţi membrii Uniunii Europene. De aceea trebuie să găsim noi metode pentru a impune res­pectarea statului de drept".

Au fost şi membri ai PPE care s-au abţinut de la vot sau cel puţin aşa au declarat înaintea sesiunii Parlamentului European. Printre cei care s-ar fi abţinut se numără şi deputatul liberal Theodor Stolojan, care a menţionat că este deranjat de percepţia că rezoluţia priveşte România şi nu guvernul PSD-ALDE.

Theodor Stolojan a mai spus: "Dacă mă întrebaţi pe mine, personal, intenţia mea cel puţin până la ora votului este de a mă abţine, pe următoarele argumentele: ceea ce se exprimă în rezoluţie este o realitate, noi nu putem contesta atacul la adresa statului de drept în România de către guvernarea Dragnea-Tăriceanu; doi: e foarte greu să susţii o rezoluţie la care percepţia nu în România, ci în afara României este că e o rezoluţie vizavi de România şi nu faţă de acţiunile guvernării actuale, ceea ce pe fond este această rezoluţie, dar percepţia sigur este alta. De aceea, cel puţin intenţia mea este de abţinere".

• Siegfried Mureşan: "Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă şi Tudorel Toader au eşuat"

Printre deputaţii europeni care au votat împotrivă s-au numărat şi reprezentanţii PSD şi ALDE. Parlamentarul european Renate Weber a spus că s-a opus, deoarece "rezoluţia este superficială şi profund nedreaptă".

Deputatul Norica Nicolai a menţionat că rezoluţia este nedreaptă, deoarece Parlamentul European nu ia în calcul faptul că România a fost condamnată de CEDO în peste 400 de dosare în care magistraţii au încălcat drepturile omului şi ale cetăţenilor. Din partea celor care au votat împotrivă, deputatul european Mircea Diaconu a menţionat că rezoluţia are şi două puncte bune care se referă la standardizarea statului de drept la nivelul tuturor ţărilor care fac parte din Uniunea Europeană şi la evaluarea pe care Comisia Europeană trebuie să o facă privind stadiul corupţiei în toate statele membre ale UE, ultimul raport în acest sens fiind întocmit în anul 2014, deşi mai trebuia să fie efectuat încă unul în anul 2017.

Printre parlamentarii europeni care au votat pentru rezoluţie s-a numărat şi Siegfried Mureşan, care a declarat: "Rezoluţia este bună pentru România, pentru popor, deoarece apără oamenii cinstiţi de politicienii corupţi care doresc să slăbească statul de drept, să slăbească lupta anticorupţie şi justiţia. Liviu Dragnea, Viroica Dăncilă şi Tudorel Toader au eşuat astăzi (n.r.- ieri). Parlamentul European a votat rezoluţia cu o majoritate largă, alcătuită din toate grupurile politice şi dă astfel un semnal că este alături de români în lupta lor pentru statul de drept, independenţa justiţiei şi continuarea luptei anticorupţie".

• PE: Autorităţile din România trebuie să pună în aplicare recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO

În baza tuturor evenimentelor care au avut loc pe plan intern în cursul anului 2018, Parlamentul European subliniază că este de importanţă fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din Tratatul UE şi să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, Legislativul european este profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept. Deputaţii europeni condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018 şi invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază trans­parentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare. De asemenea, prin rezoluţie se solicită autorităţilor române să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândul funcţionarilor de stat şi să aplice strategia naţională anticorupţie.

Parlamentul european doreşte o reconsiderare a legislaţiei interne privind finanţarea, organizarea şi func­ţionarea ONG-urilor şi îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de restricţiile politice aplicate libertăţii presei şi faţă de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate şi ar reintroduce defăimarea în Codul Penal.

Deputaţii europeni cer Parlamentului şi Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar. Ei mai solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat şi invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluţii adecvate.