LUCIAN ANGHEL: SCĂDEREA VÂNZĂRILOR ARE UN EFECT DE CONTRACŢIE ÎN PIB În 2012 vom depinde foarte mult de absorbţia fondurilor europene

• Produsul Intern Brut ar trebui să găsească alte surse de creştere, cum ar fi industria sau exporturile, consideră Lucian Anghel

Anul viitor vom depinde foarte mult de modul în care vom absorbi fondurile europene, ne-a declarat Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), în contextul în care volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a scăzut, în primele zece luni ale anului în curs comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4% (serie brută) şi, respectiv, 4,5% (serie ajustată).

Aceste scăderi au un efect important de contracţie asupra Produsului Intern Brut (BIP), ne-a spus domnul Anghel, care opinează că acest indicator "ar trebui să găsească alte surse de creştere, cum ar fi industria sau exporturile". Domnia sa consideră că această evoluţie a cifrei de afaceri, care se observă şi în PIB, era de aşteptat, scăderea consumului fiind şi un efect al creşterii TVA de anul trecut şi al implementării măsurilor de austeritate de către Guvern: "Nu mă aştept ca această situaţie să se îmbunătăţească, anul viitor faţă de 2011. Contextul internaţional ne va forţa să mergem pe acelaşi trend negativ ca şi până acum".

În intervalul ianuarie-octombrie 2011, scăderea vânzărilor în comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) - serie brută - s-a datorat, în principal, reducerii vânzărilor produselor farmaceutice şi medicale şi a produselor cosmetice şi de parfumerie, precum şi a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun din magazinele specializate, precizează INS.

În aceeaşi perioadă, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) - serie ajustată -, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut, în principal, din cauza reducerii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun şi a comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate.

În octombrie 2011 comparativ cu luna precedentă, acest indicator a crescut, pe ansamblu, cu 2,7% (serie brută) şi, respectiv, 2% (serie ajustată).

• Costul orar al forţei de muncă - în creştere

În trimestrul al treilea al acestui an, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 3,55% faţă de trimestrul precedent şi de 10% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior.

În formă brută (neajustată), faţă de aceleaşi perioade de comparaţie, variaţia costului orar al forţei de muncă a diferit nesemnificativ faţă de forma ajustată (3,48%, respectiv 10,02%). În acelaşi interval comparativ cu trimestrul al doilea 2011, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată a avut o creştere mai accentuată în învăţământ (16,65%), industria extractivă (10,55%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (6,48%).

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în alte activităţi de servicii (-1,51%), intermedieri financiare şi asigurări, respectiv informaţii şi comunicaţii (-1,01%). Creşterea accentuată a costului orar al forţei de muncă în învăţământ a fost determinată de diminuarea timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (-20,5%), fenomen caracteris-tic acestei activităţi în trimestrul al treilea al fiecărui an, cauzat de vacanţa şcolară.

În industria extractivă, creşterea costului orar al forţei de muncă a fost determinată atât de diminuarea timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (-5,2%), ca urmare a concediilor de odihnă, cât şi de creşterea cheltuielilor directe, ca urmare a acordării de prime ocazionale.

Cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă, în formă ajustată, au crescut cu 3,54%, iar cele indirecte (non-salariale) de 3,60%. Creşterile înregistrate de cele două componente - pentru indicii în formă brută (neajustată) au fost de 3,46% şi, respectiv, 3,53%.

În cel de-al treilea trimestru al anului în curs, comparativ cu trimestrul similar al lui 2010, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajus-tată după numărul zilelor lucrătoare) au fost observate în sănătate şi asistenţă socială (19,73%), administraţie publică (18,58%) şi învăţământ (17,20%), datorită salarizării diferite aplicate în cei doi ani pentru personalul plătit din fonduri publice.

Creşterile cele mai mici au avut loc în activităţile de informaţii şi comunicaţii (4,41%), respectiv în activităţile de servicii administrative şi servicii suport (4,82%). Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent - indici în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare - pentru componenta privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 10,01%, iar pentru indicii în formă brută (neajustată) de 10,03%. Componenta privind cheltuielile indirecte (non-salariale) a înregistrat creşteri de 9,96%, respectiv 9,98%.