Lucian Croitoru (BNR): România are un potenţial de creştere de 2-3%

România are un potenţial de creştere de 2-3%, după ieşirea din criză, faţă de 5% anterior, a declarat consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, în cadrul unei conferinţe privind vulnerabilitatea statului social la criza economică, desfăşurată ieri la Bucureşti.

"Înainte de criză, România avea un potenţial de creştere de circa 5 la sută, iar după criză, acest potenţial s-a redus la 2-3 la sută, iar forţarea creşterii dincolo de potenţialul real al economiei duce la apariţia dezechilibrelor. România a rămas săracă, dependentă de finanţarea externă, astfel încât nu mai putem finanţa nici potenţialul de creştere pe care îl mai avem, în lipsa intrării capitalului extern, în special al celui privat", a explicat consilierul guvernatorului BNR, care a apreciat că, în prezent, capitalurile care mai vin în România sunt cu precădere capitaluri oficiale, de la marii finanţatori internaţionali.

"Pentru a atrage capital privat extern, România are nevoie de coerenţă politică, în absenţa căreia intră într-un cerc vicios: nu vom avea deficite mici dacă nu ne dezvoltăm, nu putem creşte în absenţa capitalurilor private străine şi capitalurile nu vor veni dacă nu văd eforturi pentru mărirea potenţialului de creştere economică", a spus Lucian Croitoru.

Conform consilierului guvernatorului BNR, scopul politicii trebuie să fie convergenţa nivelului de trai din România cu cel din alte ţări UE.

Un obstacol major în creşterea potenţialului de creştere economică şi a atingerii obiectivului fundamental de ridicare a nivelului de trai este ceea ce Lucian Croitoru a numit "infuzia de populism", care a caracterizat ultimii ani.

"România poate creşte dacă face ajustări, dar infuzia de populism poa-te duce la o rezistenţă la reformă atât de mare, încât va confisca viitorul partidelor politice şi va lua şansa românilor de a-şi creşte nivelul de trai", a spus consilierul guvernatorului BNR.

În opinia lui Lucian Croitoru, populaţia nu poate solicita stimulentele necesare dezvoltării, din cauză că în dezbaterile publice domină prea mult "zgomot", adică se vorbeşte prea puţin de scopul major, de creştere a nivelului de trai.

În România, acum trebuie asigurată sustenabilitatea fiscală, iar etapele intermediare sunt creşterea competitivităţii economice, care duce la cerere internaţională pentru produsele româneşti, precum şi creşterea potenţialului de creştere economică.

Guvernul ar trebui să elaboreze politici de asigurări sociale, de reducere a şomajului, de dimensionare corectă a impozitelor pe muncă şi de reformare a pieţei muncii.