LUCIAN CROITORU: "Nu poţi să intri nepregătit în zona euro"

O ţară care doreşte să adere la zona euro, cum este şi ţara noastră, trebuie să fie pregătită atunci când acest lucru se va întâmpla, pentru că, odată intrată, nu va putea să evolueze către media ţărilor membre, a declarat Lucian Croitoru, consilier de probleme de macroeconomie al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR). Domnia sa a continuat: "Nu poţi să evoluezi odată ce eşti în interiorul zonei euro. Trebuie să fi pregătit atunci când intri. Grecia, Portugalia sunt experienţe care au arătat că ipoteza care a fost făcută atunci, când s-a extins zona euro la dorinţa politică, potrivit căreia fiind înăuntru se va accelera convergenţa reală, s-a dovedit a fi falsă. Este cert că aici nu funcţionează principiul «Aruncă-l în apă, că o să înveţe să înoate». «Aruncă-l în apă şi se îneacă sigur» este experienţa pe care au avut-o din 1999 încoace ţările din flancul sudic".

Ţara noastră nu are nevoie de intrări excesive de capital, cum s-a întâmplat în anii premegători declanşării crizei financiare, ci de unele care să genereze o creştere economică potenţială de 4% pe an, care să nu genereze dezechilibre, consideră Lucian Croitoru.

Un avans anual al economiei de 2% nu este suficient să genereze convergenţa României cu zona euro, a atras atenţia Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank România şi preşedintele Consiliului Fiscal (CF).

"Este nevoie să fim cât mai aproape de media europeană în momentul intrării în zona euro, iar cu o creştere de 2% pe an nu vom realiza acest obiectiv decât într-un interval de timp foarte lung. Riscăm, mai degrabă, să convergem cu ţările mai puţin dezvoltate decât România, dacă ritmul de creştere nu accelerează", a precizat domnia sa.

O creştere potenţială de 3-4% pe an poate să fie atinsă printr-o îmbunătăţire a competitivităţii, care să atragă mai multe investiţii străine directe, necesare în condiţiile în care economisirea noastră internă este prea mică, în comparaţie cu nevoia de finanţare, potrivit lui Ionuţ Dumitru.

• Bogdan Olteanu: "Trebuie să realizăm atât convergenţa nominală, cât şi cea reală cu zona euro"

Ţara noastră trebuie să construiască mecanismele de asigurare a convergenţei economiei pentru trecerea la euro şi să urmărească încadrarea atât în criteriile de convergenţă nominală, cât şi în cele de convergenţă reală, consideră viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu. Domnia sa a precizat că este nevoie să avansăm un termen "realist şi rezonabil" în care economia să fie pregătită pentru procesul de convergenţă.

"Convergenţă către ce? Către o economie europeană pe care trebuie să o vedem cum va evolua, cum se va stabiliza, cum se va repune pe un trend de creştere şi care va fi acel trend de creştere. Participăm şi la acest proces de reaşezare a economiei europene pentru că, până la urmă, nu suntem spectatori, suntem participanţi în procesul european", a subliniat oficialul Băncii Centrale.

• Valentin Lazea: "România nu poate fi competitivă în zona euro cu trei milioane de fermieri de subzistenţă"

Ţara noastră nu poate să intre în zona euro şi să rămână competitivă dacă va continua să aibă trei milioane de persoane care practică agricultura de subzistenţă, precizează Valentin Lazea, economistul şef al BNR. "După părerea mea, România nu poate intra în zona euro şi să rămână competitivă având trei milioane de agricultori de subzistenţă. Lucrul acesta nu se poate face fără o consolidare a exploataţiilor agricole, o consolidare a acelor terenuri mici în ferme mari şi productive", a afirmat domnia sa.

Oficialul Băncii Centrale consideră că este nevoie să realizăm convergenţa reală cu zona euro chiar şi în cazul în care nu am dori să adoptăm moneda europeană. "Trebuie să facem reforme şi convergenţă reală indiferent de adoptarea sau de neadoptarea euro. Reformele respective înseamnă costuri pe termen scurt, uneori şi costuri economice, uneori şi costuri politice, dar pe pe termen lung înseamnă câştig pentru toată lumea", susţine Valentin Lazea.

Economistul şef al BNR a continuat: "Motivaţia legată de euro ar fi aceea legată de reducerea volatilităţii inflaţiei, să nu stăm, din cauza fărâmiţării terenurilor, la mâna vremii sau a climei şi într-un an să avem preţuri excepţional de mici la agricultură, iar în alt an să avem preţuri mari care, din cauza ponderii mari a hranei în coşul de consum, să se traducă în inflaţie foarte mare".

Forţa de muncă din agricultura de subzistenţă reprezintă o resursă imensă şi neutilizată fără de care PIB-ul potenţial al ţării noastre nu poate să crească, subliniază reprezentantul Băncii Centrale.

Creşterea potenţială calculată de Comisia Europeană, de 2% pe an, reflectă performanţă de până acum a economiei noastre, nu ceea ce ne dorim pentru viitor, arată domnia sa.

"Pentru a convinge Comisia Europeană şi nu doar pentru a o convinge, ci pentru a putea avea un PIB cu o creştere potenţială cuprinsă între 3% şi 4%, România are câteva rezerve total neutilizate despre care nimeni nu vrea să vorbească. O rezervă este această forţă de muncă din agricultură, este drept, slab calificată, dar ca să faci nişte servicii, care nu îţi solicită mari studii, cum ar fi repararea auto sau reparări de televizoare, să vinzi ziare, sau alte servicii de genul acesta, nu cred că îţi trebuie o calificare formidabilă ca să îi treci pe oamenii aceia din agricultura de subzistenţă, în sfera serviciilor sau în sfera micii industrii", a mai declarat Valentin Lazea.

O doua resursă de creştere a PIB-ului potenţial o reprezintă fondurile europene, iar o treia, populaţia care depăşit vârsta de pensionare, dar care doreşte să muncească în continuare, potrivit oficialului BNR.

"România are printre cele mai mici rate de utilizare în câmpul muncii a oamenilor care au vârsta de peste 65 de ani, peste vârsta de pensionare, dar care vor şi pot să lucreze", a declarat Valentin Lazea.

Economistul şef al Băncii Centrale a explicat că ideea nu este să creştem vârsta de pensionare, ci să permitem celor care au împlinit vârsta de pensionare, dar sunt dispuşi şi capabili să lucreze, să facă acest lucru.