România are cea mai mare rată a sărăciei în muncă din rândul statelor Uniunii Europene. Deşi muncesc, românii prezintă un risc mai mare de a se confrunta cu sărăcia în comparaţie cu alţi europeni, inclusiv cu cei din regiune. În 2023, 15,3% dintre lucrătorii din România erau expuşi riscului de sărăcie, în timp ce în Bulgaria şi Spania această cifră era puţin peste 11%, iar în Grecia şi Ungaria era de aproximativ 10%, respectiv 7%, arată datele Eurostat.
Cu un an înainte, procentul lucrătorilor aflaţi în risc de în sărăcie era de 14,5% în România, comparativ cu 9,7% în Bulgaria şi peste 11% în Italia şi Spania. În acelaşi an, Franţa înregistra o rată a sărăciei în muncă de 7,5%, în timp ce Croaţia de 4,7%. Tendinţa a fost una de creştere a riscului de sărăcie în muncă în 2023 comparativ cu 2022.
În medie, în ultimii 5 ani (2019-2023), 8,8% dintre lucrătorii europeni s-au aflat în risc de sărăcie. Cea mai mare rată se înregistrează în România (15,3%), urmată de Luxemburg (12,6%) şi Spania (12%). Cele mai mici procente sunt înregistrate în Finlanda (2,8%), Cehia (3,4%) şi Belgia (4,2%).
Aceste cifre arată că salariile din România nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază ale tuturor lucrătorilor. Precaritatea muncii este unul dintre principalii factori care îi determină pe români să emigreze în statele din Europa de Vest.
În ceea ce priveşte distribuţia pe genuri, ponderea salariaţilor din România aflaţi în risc de sărăcie este mai mare la bărbaţi (18,9%) decât la femei (10,3%) în 2023. Acest lucru se poate datora faptului că rata de ocupare a femeilor din România este mult mai scăzută comparativ cu cea a bărbaţilor, dar şi pentru că procentul de femei cu studii superioare în câmpul muncii este mai mare.