LUDOVIC ORBAN ŞI-A DEFINITIVAT ECHIPA Guvernul PNL, pregătit de confruntarea parlamentară cu PSD

PNL şi-a definitivat propunerea privind componenţa viitorului Guvern şi programul de guvernare. Biroul Politic Naţional al liberalilor a aprobat, ieri, lista cabinetului Orban, care va avea 16 ministere. Pe lângă acestea, premierul desemnat a ales să o nominalizeze pe Raluca Turcan pentru func­ţia de viceprim-ministru.

Imediat după depunerea listei la Parlament, premierul desemnat Ludovic Orban a declarat că este nevoie de o restructurare guvernamentală şi că este necesară instalarea cât mai rapidă a Guvernului, pentru că există riscul să nu poată fi plătite salarii.

Orban a spus: "Este o nevoie imediată de rectificare bugetară care să asigure resursele financiare către toate instituţiile publice.

E nevoie de un guvern legitim pentru că pregătirea pentru iarnă aproape că nu a fost realizată: situaţia stocurilor de iarnă, pregătirea sunt aproape de zero. Avem riscul să pierdem bani europeni dacă nu este instalat cât mai repede guvernul pentru a lua măsurile imediate. E nevoie de realocarea fondurilor către programe unde există capacitate de absorbţie".

Liderul liberal a făcut un apel către toţi parlamentarii care au votat moţiunea de cenzură ce a dus la demiterea guvernului Dăncilă, pentru ca aceştia să voteze viitorul Executiv care să asigure stabilitatea politică şi administrativă pentru perioada următoare, până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

În cabinetul Orban, cel mai important minister, al Finanţelor Publice, este atribuit senatorului Florin Cîţu, care a fost un critic constant al măsurilor luate de predecesorul său, Eugen Teodorovici.

Pentru conducerea Ministerului Afacerilor Interne este propus liderul liberal din Caraş-Severin senatorul Marcel Vela, în timp ce portofoliul Externelor va fi ocupat de consilierul prezidenţial Bogdan Aures­cu, cel care, în timpul preşedintelul Traian Băsescu, a reprezentat România în procesul privind zona economică exclusivă a ţării noastre în Marea Neagră.

La Justiţie, ministrul desemnat este Cătălin Predoiu, cel care a mai deţinut acest portofoliu şi în perioada 2008-2012.

Premierul desemnat Ludovic Orban a ales să îl nominalizeze pentru conducerea Ministerului Apărării Naţionale pe generalul Nicolae Ciucă, cel care este în prezent şeful Statului Major al Apărării. Nicolae Ciucă a intrat în atenţia publicului, la sfârşitul anului trecut, când preşedintele Klaus Iohannis i-a prelungit interimatul în fruntea Statului Major al Apărării, în detrimentul solicitării făcute de ministrul de resort, Gabriel Leş, care ar fi dorit o altă persoană în funcţia respectivă. Disputa a ajuns în instanţa de contencios administrativ, iar magistraţii i-au dat dreptate preşedintelui Iohannis şi au menţinut decizia acestuia.

Ministerul Economiei va fi comasat cu ministerele Energiei, Mediului de Afaceri şi Turismului şi va fi condus de deputatul Virgil Popescu, care este vicepreşedinte al Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Virgil Popescu a fost un critic aprig al modificărilor făcute de guvernul Dăncilă, prin OUG 114/2018, cu privire la reglementarea exploatărilor offshore din Marea Neagră.

Alte două ministere care se comasează sunt Comunicaţiile şi Transporturile. Conducerea noului Minister al Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor ar urma să fie deţinută de Lucian Bode, actualul preşedinte al Comisiei pentru Transporturi din Camera Deputaţilor.

Unul dintre cele mai importante minis­tere, cel al Lucrărilor publice, Dezvoltării şi Administraţiei, care asigură legătura cu aleşii locali, prin prisma alegerilor de anul viitor, va fi ocupat de Ion Ştefan, vicepreşedinte al liberalilor din fieful baronului social-democrat Marian Oprişan. Ştefan a candidat în 2016 pentru funcţia de primar al municipiului Focşani, dar a fost învins la limită de candidatul susţinut de Marian Oprişan, Cristian Misăilă.

La Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, este nominalizat deputatul Adrian Oros, de profesie medic veterinar, în timp ce Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor ar urma să fie condus de Costel Alexe, preşedintele PNL Iaşi, doctor în climatologie şi meteorologie.

Nominalizat pentru funcţia de ministru al Fondurilor Europene este Ioan Boloş, iar Ministerul Sănătăţii ar urma să fie condusă de medic primar de chirurgie cardiovasculară.

Ministerul care, în ultimii 30 de ani, a "devorat" cei mai mulţi politicieni, cel al Educaţiei şi Cercetării, ar urma să fie condus de Monica Anisie, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Tudor Vianu din Bucureşti. Anisie a fost secretar de stat în guvernul Cioloş.

Ministerul Culturii ar urma să fie manageriat de Bogdan Gheorghiu, iar cel al Tineretului şi Sportului - de Marian Ionuţ Stroe.

Preşedintele filialei PNL Bucureşti, Violeta Alexandru, este nominalizată pentru funcţia de ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale. Ea va avea o misiune dificilă, ţinând cont de punerea în aplicare a noii legi a pensiilor, care prevedere încă trei majorări ale punctului de pensie până în anul 2022.

Secretar general al Guvernului ar urma să fie Gabriel Andronache, care se află la al treilea mandat de deputat.

Miniştrii nominalizaţi urmează să fie audiaţi de comisiile de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului. Ludovic Orban a solicitat ca această audiere să aibă loc marţi, 29 octombrie, iar votul în plen pentru noul cabinet şi programul de guvernare să fie programat pentru miercuri, 30 octombrie.

Se pare însă că social-democraţii nu sunt de acord cu programul propus de premierul desemnat şi ar dori ca audierea viitorilor miniştri să se întindă pe tot parcursul săptămânii viitoare, iar votarea în plen pentru viitorul guvern să aibă loc luni, 4 noiembrie, cu cinci zile înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Alfred Simonis, a declarat că votul în Parlament pentru Guvernul Orban va avea loc, cel mai probabil, pe 4 noiembrie, pentru a avea timpul necesar să fie audiaţi miniştrii, "să nu fim pe fugă".

• Obiective pe termen scurt

În privinţa programului de guvernare, deoarece cabinetul Orban este unul de tranziţie, liberalii propun obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea ţării în spirit european.

Unul dintre obiectivele principale este organizarea şi desfăşurarea corectă a alegerilor politice programate în 2020 şi reluarea dezbaterilor publice privind legile Justiţiei pentru corectarea lor în acord cu recomandările instituţiilor europene.

Guvernul PNL mai doreşte restructurarea Executivului şi refacerea capacităţii administrative şi a încrederii cetăţenilor în instituţiile statului prin reaşezarea structurilor de guvernare centrală şi locală pe principiile eficienţei instituţionale şi meritocraţiei administrative. De aceea, liberalii propun un audit al instituţiilor publice, mai multă transparenţă, integritate, echitate şi profesionalism în administraţia publică locală şi centrală.

"Sistemul bugetar nu va mai fi rezervat incompetenţilor şi pilelor, aşa cum s-a întâmplat în guvernarea PSD", se arată în programul de guvernare al PNL.

Referitor la acest lucru, premierul desemnat Ludovic Orban a declarat: "Vrem audit profesionist la fiecare autoritate guvernamentală. Intenţia mea e să reorganizăm fiecare minister, vom analiza pe fiecare agenţie şi autoritate, vom adopta organigrame noi. Sunt aproape o mie de angajaţi la Cancelaria şi aparatul premierului. Exis­tă varianta disponibilizării. După votul de învestitură, deja lucrăm la OUG pentru funcţionarea şi organizarea guvernului. În 30 de zile maxim, fiecare minister va veni cu proiectul de HG pentru funcţionarea respectivului minister".

Prioritară pentru liberali este finalizarea execuţiei bugetare pentru anul 2019, prin adoptarea unei rectificări bugetare care să limiteze depăşirea ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB şi care să asigure resursele bugetare necesare funcţionării tuturor instituţiilor publice şi unităţilor administrativ teritoriale. Guvernul Orban se angajează să definitiveze proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB.

Totodată, va fi revizuită legislaţia din domeniul fiscal şi economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicaţii, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanţi, taxarea part-time, split TVA etc.

• Investiţii în infrastructura mare

În privinţa economiei, liberalii doresc să se treacă de la creşterea economică bazată pe majorarea consumului la un model economic care să stimuleze dezvoltarea economică bazată pe investiţii şi pe creşterea competitivităţii şi productivităţii, având ca obiectiv prioritar diminuarea dezechilibrelor economice.

PNL doreşte să realizeze schimbări radicale în politica fiscal-bugetară, dar aceste modificări vor fi făcute gradual şi predictibil. Ele vor avea drept scop creşterea veniturilor bugetare care să susţină majorarea veniturilor populaţiei, fără erodarea puterii de cumpărare prin inflaţie, stimularea inves­tiţiilor private din economie şi demararea investiţiilor în infrastructura publică, inclusiv prin absorbţia eficientă a fondurilor UE.

Liberalii mai propun listarea pe piaţa de capital a unui pachet de acţiuni la companiile unde statul este acţionar (Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti), concentrarea investiţiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iaşi - Ungheni - Chişinău) şi sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicaţii.

Programul de guvernare mai include referiri la exploatarea perimetrelor offshore din Marea Neagră, la parteneriatul strategic cu SUA, la rolul ţării noastre în Uniunea Europeană şi în NATO.

Principalele obiective de investiţii publice ale cabinetului Orban vor fi Autostrada Sibiu - Piteşti, Autostrada de Centură a Capitalei, Drumul expres Piteşti - Craiova, autostrada Tg. Mureş - Iaşi - Ungheni, autostrada Comarnic - Braşov şi demararea construirii spitalelor regionale de la Iaşi, Craiova şi Cluj.

În domeniul justiţiei, liberalii propun modificarea legislaţiei pentru eliminarea schimbărilor "toxice promovate de PSD din ultimii trei ani". Conform documentului întocmit de PNL, "Justiţia nu mai trebuie oprită la uşa Parlamentului, prin modificări în favoarea politicienilor cu probleme. Aceste acte normative trebuie să respecte cele mai înalte standarde europene, adică să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, ale Consiliilor Consultative ale Judecătorilor şi Procurorilor Europeni, precum şi cu rapoartele Comisiei Europene şi GRECO, după o consultare publică amplă cu practicienii din domeniu".

În program, mai găsim liniile directoare pentru dezvoltarea industriei autohtone, pentru dezvoltarea industriei de apărare, dezvoltarea digitalizării şi trecerea rapidă la 5G şi pentru consolidarea pilonului 2 de pensii.