Ludovic Orban vrea demararea rapidă a proiectului cu Naval Group

Premierul Ludovic Orban a criticat în termeni foarte duri grupul olandez Damen pentru că încearcă să tergiverseze în instanţă, prin diverse tertipuri avocăţeşti, semnarea contractului de 1,6 miliarde euro pentru construcţia celor patru corvetele militare, scrie Newsweek.

Licitaţia a fost organizată de Ministerul Apărării Naţionale şi câştigată de firma franceză Naval Group în asociere cu Şantierul Naval Constanţa, la finalul anului 2018.

De atunci, compania Damen a dechis mai multe procese prin care a cerut chiar şi anularea procedurii de atribuire a contractului. Procesul a fost pierdut definitiv pe 13 iulie 2020. Dar Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că pe rolul instanţelor de judecată mai sunt trei contestaţii depuse depuse de grupul olandez, iar contractul se va semna la finalizarea acestora.

"Mi se pare o hărţuire greu de acceptat. Procesul principal, anume contestaţia împotriva deciziei de adjudecare a contractului către consorţiul Naval Grup - Şantierul Naval Constanţa, a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă. (...) Atâta timp cât instanţa s-a pronunţat prin hotărâre definitivă pe subiectul principal, decizia de adjudecare, din punctul meu de vedere nu mai există niciun fel de problemă juridică pentru negocierea şi semnarea contractului", a declarat premierul Ludovic Orban, aflat în vizită oficială la Şantierul Naval Constanţa.

Damen a primit o Hotărâre de Guvern cu dedicaţie

Afacerea "corvetă multifuncţională" a fost demarată iniţial de Guvernul României, în anul 2016. În acel an, premierul de atunci Dacian Julien Cioloş a emis o Hotărâre de Guvern, contrasemnată de ministrul Apărării, Mihnea Motoc, prin care contractul pentru construcţia celor patru corvete a fost atribuit direct companiei olandeze Damen, pe motiv că aceasta era singura companie care putea să construiască corvetele cerute. Nimic mai fals, de fapt, continuă Newsweek.

Hotărârea Guvernului Cioloş a fost ulterior anulată de guvernul PSD, pe motiv că MApN nu obţinuse acordul Parlamentului pentru această achiziţie care depăşea 100 de milioane de euro.

Francezii, câştigători

După ce procedura de atribuire a contractului a fost reluată, s-a dovedit că mai multe companii din Uniunea Europeană aveau capacitatea să livreze corvetele comandate de Guvernul Cioloş pentru Armata Română. Drept dovadă, după reluarea procedurii, în etapa finală au fost selectate companiile Fincantieri, Naval Group şi Damen, precizează Newsweek.

Newsweek România a prezentat în exclusivitate, încă din noiembrie 2018, oferte depuse de cele trei companii: Fincantieri a oferit 1,34 miliarde de euro, Damen - 1,255 miliarde de euro şi Naval Grup - 1,2 miliarde de euro.

Rezultatul final al licitaţiei nu a fost pe placul olandezilor de la Damen, care au încercat să obţină în instanţă anularea procedurii de atribuire a contractului. Au reuşit doar amânarea semnării contractului cu aproape doi ani. Culmea, după ce a pierdut definitiv procesul la Curtea de Apel Bucureşti, compania Damen susţine că a făcut astfel de demersuri "în spiritul consolidării statului de drept".

Cine plăteşte daunele?

În acest moment, conform MApN, pe rolul instanţelor de judecată sunt înregistrate trei dosare în care compania Damen Schelde Naval Shipbuilding (SNS) BV, a formulat cereri în contradictoriu cu Guvernul României sau Ministerul Apărării Naţionale.

Va plăti cineva pentru toată această tevatură de aproape doi ani de zile, timp în care Ministerul Apărării Naţionale a fost nevoit să cheltuiască resurse importante pentru a-şi apăra poziţia?

Surse din cadrul Armatei susţin că, la finalul proceselor, Ministerul Apărării Naţionale ar trebui să ceară în instanţă plata daunelor avute pentru procesele cu Damen, dar mai ales pentru întârzierea generată de semnarea contractului: "Pentru fiecare an de întârziere, francezii pot cere majorarea valorii contractului cu rata medie anuală a inflaţiei. În anul 2019 a fost de aproximativ 4%, iar pentru anul curent se preconizează că ar ajunge la aproximativ 5%. Asta înseamnă cel puţin 50-60 de milioane euro plătiţi în plus de Ministerul Apărării. Să vedem cine o să plătească această diferenţă de bani".