Lux pe pâine

Bijuteriile din aur şi/sau din platină, excluzând verighetele, sunt vizate pentru accizare, alături de confecţii din blănuri naturale; autoturisme şi autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cmc; arme de vânătoare şi arme de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv, precum şi muniţia aferentă; iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni, cu sau fără motor, pentru agrement, cu excepţia celor destinate utilizării în sportul de performanţă, potrivit proiectului de Ordonanţă care va modifica actualul Cod Fiscal.

Iniţiativa legislativă precizează că, "având în vedere perioada dificilă declanşată pe fondul crizei economico-financiare, precum şi necesitatea creşterii veniturilor bugetare, se impune luarea unor măsuri de natură legislativă, respectiv extinderea sferei de aplicare a accizelor nearmonizate pentru o serie de produse de lux".

Nota de fundamentare subliniază că stabilirea de accize pentru o serie de produse de lux nu are un impact negativ asupra populaţiei, deoarece vizează un segment restrâns de consumatori.

Specialiştii din domeniu sunt, însă, de altă perere şi susţin că, în noile condiţii, preţul bijuteriilor va creşte proporţional cu valoarea accizei, iar evaziunea fiscală se va majora foarte mult pe partea de est a ţării, tot mai multe bijuterii urmând să intre ilegal în ţară din China şi Turcia.

În acest timp, foarte multe magazine de profil de pe piaţa noastră vor dispărea, mai opinează reprezentanţii asociaţiilor din domeniu.

Mihail Pacioianu, preşedintele Asociaţiei Bijutierilor din România, spune că preţul bijuteriilor era oricum destul de ridicat, iar vânzările - foarte reduse.

Domnia sa ne-a precizat: "Este un sector unde activitatea a scăzut la sub 40% faţă de perioada din 2007-2008. Ceva este în neregulă, nimeni nu învaţă din trecut. România a purtat discuţii cu reprezentanţii FMI, care au acceptat scăderea progresivă până la eliminare a accizei la bijuterii - în 2007 era 25%, după care în 2008 au redus-o la 15% şi în 2009 la 10%, pentru ca de la începutul lui 2010 s-o elimine -, iar acum o introduc din nou. Este o mentalitate greşită că lănţişoarele sau cerceii de câteva grame, care costă câteva sute de lei, sunt produse de lux. Am înţelege dacă ar pune accize la acele categorii de lux cum sunt bijuteriile cu diamante sau ceasurile, de 20.000-40.000 de euro, dar la bijuteriile mici din aur accizele nu sunt justificate".

Potrivit domnului Pacioianu, în perioada când bijuteriile erau accizate, evaziunea fiscală în domeniu se ridica la circa 80%. Treptat, aceasta a scăzut la aproximativ 40%, dar preţurile bijuteriilor nu s-au redus, din cauză că preţul aurului a avut un trend crescător.

"Se săvârşeşte o mare eroare, iar noi nu am fost consultaţi. O economie sănătoasă nu se construieşte pe o fiscalitate excesivă", potrivit lui Mihail Pacioianu.

• Romulus Dascălu, GARANT: "Suntem prăbuşiţi la vânzări"

Prin Scrisoarea de intenţie adresată Fondului Monetar Internaţional, ţara noastră şi-a asumat angajamentul să implementeze măsuri de creştere a veniturilor colectate din accize, potrivit notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă, care arată că una dintre prevederile iniţiativei vizează majorarea nivelului accizelor pentru alcoolul etilic de la 750 de euro la 1.000 euro/hl alcool pur.

Romulus Dascălu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Industriei Alcoolului şi Băuturilor Alcoolice (GARANT), este extrem de pesimist în ceea ce priveşte efectele pe care această măsură le va avea în piaţa de profil.

Domnia sa ne-a spus că piaţa neagră în domeniu este oricum foarte mare, ridicându-se la peste 70%, în condiţiile creşterii accizei aceasta urmând să crească la mai mult de 80%.

"Creşterea de 33% a accizei se va duce direct în preţuri, care vor suferi majorări de 20% până la 40%, în funcţie de gradul de tărie a băuturii. Foarte multe fabrici se vor închide, vom trimite oameni acasă, suntem prăbuşiţi la vânzări".

Romulus Dascălu ne-a menţionat că, dacă în perioada 2001-2002 erau eliberate 350 de milioane de banderole pentru sticlele cu băuturi alcoolice, în ultimii ani Imprimeria Naţională a eliberat doar 90-100 de astfel de banderole.

Potrivit prevederilor actuale, ţara noastră practică, pentru alcoolul etilic, unul dintre cele mai mici niveluri de accize din Uniunea Europeană, subliniază autorităţile în nota de fundamentare a proiectului de Ordonanţă. Această acciză se aplică încă de la 1 iulie 2006, nefiind ajustat în funcţie de evoluţia inflaţiei.

• Popescu, Rompan: "Pâinea va fi mai ieftină cu 15%, din toamnă"

Măsurile prezentate mai sus vor fi adoptate pentru contracararea efectelor negative pe care reducerea TVA la pâine le va avea asupra bugetului.

Anunţată încă de la începutul anului în curs, măsura de scădere a Taxei pe Valoarea Adăugată de la 24% la 9% pentru grâu, făină şi pâine, este preconizată să intre în vigoare la începutul toamnei.

Premierul Victor Ponta anunţa, la jumătatea lunii mai, că reducerea TVA la pâine va începe la 1 iulie şi că, în acest sens, trebuie alocate 250 de milioane de lei, Fondul Monetar Internaţional transmiţând Guvernului să aloce aceşti bani din altă parte şi să nu meargă doar pe ideea că îi va recupera din evaziunea fiscală.

Reducerea TVA la pâine ţine de o decizie politică şi de o discuţie cu reprezentanţii FMI pentru a agrea măsura, a declarat, în urmă cu câteva luni, Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Premierul Victor Ponta a afirmat, zilele trecute, că experţii FMI sunt în continuare sceptici legat de impactul favorabil al acestei măsuri în ceea ce priveşte scăderea evaziunii fiscale, dar că au acceptat scăderea TVA la 9% pentru pâine.

Oficialul a precizat că va solicita asociaţiilor producătorilor de pâine să demonstreze într-un termen "rezonabil" că reducerea TVA va contribui la diminuarea evaziunii fiscale.

Industria panificaţiei aşteaptă cu nerăbdare adoptarea acestui proiect, care va fi unul pilot şi care, dacă va avea succes, va fi prelungit, după cum au promis autorităţile.

Aurel Popescu, preşedintele Rompan, spune că pâinea va fi mai ieftină din toamnă, deşi secretarul de stat din Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu nu are siguranţa că preţul pâinii va fi mai mic, afirmând că acest lucru depinde doar de producătorii din domeniu.

Referitor la efectele pe care le va produce această măsură, Aurel Popescu ne-a spus: "Aşteptăm să scoatem la lumină circa 1 milion de tone de făină şi pâine care să fie fiscalizate. Societăţile vor începe să aibă profit şi să plătească impozit, astfel că vor fi atrase noi sume la buget, mediul de afaceri se va îmbunătăţi, pentru că cei care vor respecta legea vor fi mai mulţi, vor fi create condiţii pentru investiţii noi în domeniu, va creşte numărul persoanelor înregistrate legal, produsele vor fi fabricate în condiţii de siguranţă alimentară, iar pâinea se va ieftini cu 15%".

Potrivit preşedintelui Rompan, piaţa neagră în sectorul panificaţiei se ridică la 67%, Aurel Popescu preconizând că, în circa opt luni de la implementarea proiectului, comerţul ilegal din domeniu va scădea la maxim 20%.

Potrivit ministrului agriculturii Daniel Constantin, acesta este, probabil, cel mai mare grad de evaziune din toate domeniile şi chiar din toate statele membre UE.

Nivelul pieţei negre din sectorul pâinii se traduce în pierderi la bugetul de stat de circa 1 miliard de lei, doar din taxele care ar trebui încasate din domeniul pâinii, a specificat, recent, domnul Popescu, adăugând: "În primele două luni din 2013 am avut cea mai spectaculoasă scădere de vânzări de până acum, de 25% faţă de aceeaşi perioadă din 2012".

Potrivit domniei sale, în aceste condiţii, jucătorii din sector nu vor mai putea supravieţui.

În morărit, panificaţie şi paste făinoase, activează peste 6.000 de unităţi şi 80.000 de salariaţi, piaţa de morărit şi panificaţie ridicându-se la 1,5 miliarde euro.

"Suntem o forţă pe cale de dispariţie, dacă nu se iau măsuri", a spus Aurel Popescu, care a precizat că, din total industrie, 55% reprezintă piaţa pâinii.

Măsura de reducere a TVA la pâine de la 1 septembrie a fost avizată, ieri, de Guvern.

• Taxare inversă pentru livrările de energie

Proiectul de Ordonanţă citat vizează şi taxarea inversă pentru livrările de energie către comercianţi persoane impozabile şi pentru tranzacţiile cu certificate verzi.

Această măsură este destinată prevenirii fenomenului de evaziune fiscală în domeniile vizate, risc semnalat de mai multe state membre şi recunoscut de anumite instituţii europene. Totodată, prin această măsură, vor fi soluţionate problemele de cash-flow semnalate de operatorii economici care efectuează livrări de energie şi tranzacţii cu certificate verzi, potrivit notei de fundamentare.

În prezent, pentru livrările de energie către comercianţi persoane impozabile, precum şi pentru tranzacţiile cu certificate verzi, se aplică regimul normal de taxare din punct de vedere al TVA.

Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), ne-a spus că această măsură va rezolva situaţia neplăcută dintre nerezidenţi şi OPCOM.

Domnia sa ne-a precizat: "Este o măsură propusă de AFEER pentru reglementarea relaţiei dintre nerezidenţi şi piaţa OPCOM. Acum, nerezidenţii nu sunt primiţi să facă tranzacţii cu energie pe OPCOM pentru că nu sunt plătitori de TVA în ţara noastră. Dacă Taxa pe Valoarea Adăugată va fi plătită la capătul lanţului, totul se va reglementa, din acest punct de vedere".

• Sumele colectate la buget - destinate finanţării proiectelor pentru protecţia mediului

Proiectul de act normativ are un impact semnificativ, "întrucât sumele colectate se constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu, având ca destinaţie exclusivă finanţarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, transformându-se într-un instrument cu efecte pozitive asupra calităţii mediului, prin descurajarea circulaţiei autovehiculelor uzate, cu grad ridicat de poluare", apreciază documentul citat.

Acesta arată că impactul macroeconomic al modificărilor care urmează să fie aduse Codului Fiscal este pozitiv, atât ca urmare a impactului financiar rezultat din accize şi TVA, cât şi indirect, prin reducerea evaziunii fiscale şi, implicit, a muncii la negru.