MACRON: "Este clar că Lukaşenko trebuie să plece"

Preşedintele Macron se duce pentru două zile în Lituania, unde se află în prezent în exil liderul opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care aşteaptă multe de la Uniunea Europeană în lupta sa democratică, scrie g4media.

"Este clar că Lukaşenko trebuie să plece", a afirmat Emmanuel Macron în acest weekend, în "Journal du dimanche". În schimb, nu este clar unde, când şi cum. Strategia preconizată de preşedinte, în ajunul unei vizite oficiale în Lituania (unde s-a refugiat Svetlana Tihanovskaia, liderul opoziţiei din Belarus), pare să se bazeze pe bunăvoinţa lui Vladimir Putin, din moment ce "Rusia are o relaţie foarte strânsă cu Belarusul". "Se pare că am vorbit cu Vladimir Putin chiar în ziua în care îl primea pe Lukaşenko la Soci, i-am spus că Rusia are un rol de jucat, iar acest rol poate fi pozitiv, dacă îl determină pe Lukaşenko să respecte adevărul urnelor şi să elibereze prizonierii politici. Asta a fost acum două săptămâni, nu mai suntem în situaţia de atunci".

O luare de poziţie târzie, la şapte săptămâni după alegerea frauduloasă a lui Aleksandr Lukaşenko, pe 9 august, dar "foarte apreciată" de Svetlana Tihanovskaia, care speră să se întâlnească cu şeful statului francez în timpul acestei vizite. "Acum trebuie să discutăm despre organizarea de noi alegeri, a declarat Tihanovskaia pentru "Liberation". Sperăm că Franţa va avea curajul să facă presiuni asupra lui Lukaşenko pentru a elibera prizonierii politici, care nu ar trebui să facă obiectul negocierilor". Mai puţin mulţumit, Lukaşenko i-a răspuns lui Macron, pe care îl consideră "imatur" (pentru că nu are ca el 26 de ani de preşedinţie la activ) şi care ar trebui să înceapă "cu rezolvarea problemelor care s-au acumulat foarte mult" în Franţa.

De la Vilnius, opozanta s-a străduit să găsească un sprijin, fie şi unul simbolic, în timp ce Statele Unite stau deoparte deocamdată, Uniunea Europeană şi-a rupt foarte repede dinţii cu privire la problema sancţiunilor, refuzate în bloc de Cipru şi apetitul rusesc pentru vecinul său a fost amplificat de criză. Dar, indiferent de partea spre care s-ar întoarce, Svetlana Tihanovskaia, care doreşte cu orice preţ să păstreze suveranitatea Belarusului, se află prinsă în negocieri care depăşesc cu mult interesele sale, în beneficiul celor ale Rusiei. Chiar şi Emmanuel Macron, care dorea să se angajeze într-un dialog cu Kremlinul, se află într-o situaţie incomodă după afacerea Navalnîi, deoarece otrăvirea cu Noviciok a acestui opozant rus a amplificat relaţiile tensionate dintre Paris şi Moscova.

Doar ţările baltice, în frunte cu Lituania şi Polonia, au luat partea opoziţiei belaruse: dacă Svetlana Tihanovskaia ar fi reuşit să-l răstoarne de la putere pe Lukaşenko, ameninţarea unei invazii ruse - o teamă constantă a acestor guverne şi reînviată în mod regulat de exerciţii militare la frontieră - s-ar fi redus considerabil. "Nu avem timp să tergiversăm lucrurile, trebuie să găsim un acord, să luăm sancţiuni, să desfăşurăm o anchetă la faţa locului, apără Linas Linkevicius, ministrul lituanian pentru Afaceri Externe. Nici declaraţiile, chiar puternice, nu sunt suficiente. Uniunea Europeană trebuie să acorde sprijinul său politic şi economic opoziţiei". Pentru că, estimează Linas Linkevicius, dacă nu va face nimic, "Uniunea este pe punctul de a-şi pierde credibilitatea. Trebuie să trimitem un mesaj clar Rusiei, care nu trebuie să intervină în Belarus în niciun caz".

Opoziţia din Belarus este ea însăşi prizoniera intenţiilor lui Putin: deşi preşedintele rus a ales pentru moment să-l susţină pe Lukaşenko, Svetlana Tihanovskaia nu-i poate întoarce spatele, pentru că, chiar şi independent, Belarusul va fi întotdeauna dependent de Rusia. "Presupun că va trebui să creăm un grup ad-hoc, cu Franţa, Germania, Statele Unite, Austria, Marea Britanie, Polonia şi Lituania, sub mandat OSCE, pentru a ieşi din această criză", analizează Pavel Latuşko, fost ambasador al Franţei şi membru al Consiliului de coordonare, organismul rezultat din opoziţie pentru realizarea tranziţiei democratice în Belarus.

În timp ce majoritatea ţărilor occidentale nu mai recunosc legitimitatea lui Aleksandr Lukaşenko în fruntea Belarusului, ele se împiedică de problema sancţiunilor, considerate de opoziţie ca fiind un pas esenţial în schimbarea regimului: "Cei responsabili de falsificarea alegerilor, acţiuni brutale împotriva populaţiei, decese, tortură trebuie să facă obiectul unor sancţiuni personale", insistă Pavel Latuşko. "Instituţiile controlate de autorii violenţei sau ai ştirilor false trebuie să facă obiectul unor sancţiuni economice", mai spune el. Aceasta este şi ceea ce doresc belaruşii, confruntaţi cu violenţa poliţiei în fiecare weekend, în timp ce demonstrează paşnic.