Ministerul Agriculturii a întocmit, împreună cu mediul asociativ, noua strategie de promovare a produselor româneşti, care îi va ajuta pe fermierii români să îşi certifice reţetele consacrate şi să respecte schemele de calitate, a declarat, ieri, Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Oficialul a precizat că, din păcate, deşi pentru promovarea produselor româneşti şi pentru schemele de calitate erau alocate fonduri europene prin PNDR 2014-2020, fermierii din ţara noastră nu au accesat niciun euro din sumele respective.
"Produsele româneşti locale sunt foarte slab promovate. Din banii alocaţi pentru perioada 2014-2020 pentru măsura 3, pentru promovare, nu a fost accesat niciun euro. În acest moment, singura posibilitate de a accesa sumele alocate iniţial este de a promova scheme de calitate româneşti, voluntare, care vor crea avantaje pentru fermierii din anumite zone. De aceea, am păstrat sumele din program, am notificat noile scheme la Comsia Europeană şi am obţinut acordul ca produsele tradiţionale să fie eligibile pentru o astfel de măsură. La sumele alocate iniţial pentru perioada 2014-2020, vom adăuga în perioada da tranziţie 2021-2023, din cele 3,2 miliarde euro, peste un miliard euro pentru capacităţile de stocare, depozitare şi procesare din cadrul fermelor", a afirmat Adrian Oros, ministrul Agriculturii.
Conform datelor existente pe site-ul ministerului de resort, pe PNDR 2014-2020, pentru măsura 3 - Sisteme de calitate pentru produsele agricole şi alimentare - au fost prevăzuţi 9.201.050 euro, dar până acum nu a fost absorbit niciun euro din suma alocată.
Ministrul Agriculturii a anunţat că noua strategie de promovare a produselor agro-alimentare din ţara noastră va fi pusă în practică de viitoarea Agenţie de Calitate şi Marketing a Produselor agro-alimentare, în colaborare cu Casa de Comerţ Unirea.
"Strategia va fi pusă în aplicare de Agenţia de Calitate şi Marketing a Produselor agro-alimentare, care îşi va începe efectiv activitatea de la 1 ianuarie 2022. Ea va avea obiective clare şi buget pentru schemele de promovare pentru produsele de calitate. Această agenţie, care va lucra pe baza noii strategii şi va folosi banii europeni neutilizaţi până acum, va conlucra cu Casa de Comerţ Unirea, după ce aceasta din urmă îşi va finaliza problemele administrative şi litigiile actuale şi după ce se va instala, pe principiul guvernanţei corporatiste, noua echipă de conducere. Activitatea Casei de Comerţ Unirea va veni în completarea activităţii noii agenţii. Casa de Comerţ Unirea se găseşte în acest moment într-o evaluare internă şi într-o anchetă făcută de alte instituţii. Sper ca acestea să se finalizeze rapid, iar viitoarea echipă de conducere să se plieze pe strategia agenţiei de marketing. Din păcate, până acum activitatea Casei de Comerţ Unirea nu a fost una care să aducă beneficii producătorilor şi nici ministerului, având pierderi de 7 milioane lei în primul an şi 5 milioane lei în al doilea. Nu dorim să o desfiinţăm, ci să o facem mai sănătoasă şi mai viguroasă", a precizat ministrul Adrian Oros.
• Produsele româneşti certificate, prioritare la achiziţiile efectuate de instituţiile publice
Domnia sa a menţionat că înfiinţarea noii agenţii din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu va însemna mărirea schemei de personal, deoarece angajaţii viitoarei structuri vor proveni din celelalte departamente şi structuri ale ministerului şi din partea mediului asociativ.
"Statul va garanta, prin această strategie, că produsul respectă ceea ce scrie pe etichetă. Consumatorii caută garanţia că sub etichetă se găseşte ceea ce ei caută. Fermierii care vor accesa aceste produse şi scheme de calitate vor trebui să aibă preţuri care să le permită să fie pe piaţă în continuare", a spus Adrian Oros, despre schema care prevede un sprijin financiar anual de 3000 euro pentru fermieri pentru certificarea unei scheme de calitate sau unei reţete consacrate pentru anumit produs.
Ministrul Agriculturii a menţionat că îşi doreşte ca, în viitor, noile produse astfel certificate, să fie punctate superior în cadrul achiziţiilor publice efectuate de unităţile administrativ-teritoriale pentru achiziţionarea unor produse agro-alimentare.
"Avem o piaţă publică de câteva miliarde euro în fiecare an care nu a fost exploatată. Am reuşit să promovăm această idee şi sunt multe unităţi administrativ teritoriale care folosesc acest mecanism aşa încât achiziţiile pe scheme de calitate de produse româneşti să fie promovate şi să câştige licitaţiile demarate de instituţiile publice din subordinea unei primării sau unui consiliu judeţean. Produsele respective ar trebui să fie punctate mai bine pentru a câştiga achiziţiile respective", a spus Adrian Oros.
• Noile scheme de calitate vor oferi garanţia preţului corect
Produsele certificate oferă garanţia că respectiva certificare, făcută de un terţ, respectă referenţialul public al produsului, a susţinut, în cadrul evenimentului de ieri, Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc şi vicepreşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.
"Reţeta consacrată de până acum nu era verificată la sistem european, nu era notificată Comisiei Europene şi de aceea nu putea fi finanţată din bani europeni. (...) Trecerea spre o viziune şi o agenţie este un pas înainte spre normalitate, de a întări capacităţile instituţionale prin voinţa celor care produc. (...) Nu cred că produsele sunt obiectivul Agenţiei, ci o strategie de dezvoltare; produsele, schemele de calitate vor ieşi natural în funcţie de cererile din teritoriu ale consumatorilor, care vor în primul rând produse etice. Fiecare produs va avea pe etichetă un cod QR sau un cod de bare ce va putea fi accesat de consumator, prin intermediul telefonului mobil, printr-un click, pentru a obţine toate informaţiile în legătură cu produsul respectiv, cu reţetele consacrate. Pentru reţeta consacrată, atestarea se va face în continuare de Ministerul Agriculturii. Schema de calitate este un plus că se respectă un referenţial", a spus Ştefan Pădure.
El a precizat că toate aceste scheme vor duce la stabilirea unui preţ corect pentru fiecare produs agro-alimentar în funcţie de calitatea acestuia, de reţetele şi referenţialele respectate.
"Vorbim despre un preţ corect pentru că în procesul tehnologic nu se pot face artificii mari pentru a avea variaţii de preţ mai mari de 10%. Consumatorul, dacă plăteşte un preţ mai mic, nu înseamnă că plăteşte pentru ceea ce şi-a dorit. De exemplu nu plăteşte pentru telemea de bivoliţă pentru un produs care nu conţine doar lapte de bivoliţă ci şi lapte de oaie. La fel şi la cabanos, care trebuie să fie dublu afumat", a precizat Ştefan Pădure.
• Doar 30 de producători agricoli, prezenţi la târgul Anuga din Koln
Preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc s-a declarat nemulţumit de faptul că anul acesta Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, sub conducerea fostului ministru Claudiu Năsui, a anulat programul de promovare la export pentru IMM-urile din ţara noastră.
"Au fost închise programe de promovare a exporturile şi, după 14 ani, România nu va fi prezentă la cel mai mare târg de produse agro-alimentare Anuga, de la Koln, Germania, unde iniţial se înscriseseră să participe peste 100 de producători din ţara noastră. La fel se prezintă situaţia şi la Indagra. (...) Programele au fost anulate fără niciun motiv. Probabil că interesul unor persoane a fost de a exporta grâu şi porumb şi de a importa produse cu valoare adăugată. În acest moment, decizia de participare a producătorilor la târgurile respective este una strict personală. Din informaţiile pe care le am, la târgul Anuga vor mai participa doar 30 de producători", a spus Ştefan Pădure.
Ar mai fi de menţionat că, în privinţa schemei de calitate privind anumite reţete, aceasta trebuie să aducă în memoria consumatorilor gusturile din anul 1975. Până acum ţara noastră a înregistrat pe această schemă 9 produse, al zecelea fiind încă în dezbatere la Comisia Europeană.
Fiecare reţetă consacrată va fi sigilată prin ordin de ministru, va avea un logo şi la ea vor putea să adere operatorii care respectă caietul de sarcini. Pe etichetele produselor respective, consumatorii vor vedea atât atestatul cât şi logoul acestora, prin intermediul cărora vor putea verifica nivelul de calitate.