English
Preşedintele venezuelean, Nicolas Maduro, i-a calificat ieri drept "spioni" şi "duşmani" pe observatorii Uniunii Europene care au monitorizat recentele alegeri locale în Venezuela, negând neregulile semnalate de aceştia în raportul lor, potrivit AFP, citat de Agerpres.
"Cei care au venit ca duşmani - delegaţia de spioni a Uniunii Europene - nu au găsit elemente pentru a critica sistemul electoral", a declarat Maduro, denunţând un "raport plin de improvizaţii şi prost redactat".
"Aceştia nu au fost observatori internaţionali, ci spioni ai Uniunii Europene", a afirmat preşedintele venezuelean, a cărui legitimitate este contestată în Occident după realegerea sa în 2018 în urma unui scrutin considerat fraudat.
Ei au "încercat să denigreze procesul electoral impecabil şi democratic al Venezuelei, dar nu au reuşit", a adăugat Maduro în cursul unei alocuţiuni la televiziunea publică.
"Alegerile au fost transparente, fiabile, corecte, sigure şi libere. Chavismul (după numele lui Hugo Chavez, defunctul predecesor al lui Maduro şi figură marcantă a stângii radicale latino-americane) a obţinut o victorie zdrobitoare", a apreciat el.
Puterea a câştigat 19 din cele 23 de state în cursul scrutinului regional şi municipal din 21 noiembrie, în timp ce rezultatul în statul Barinas, bastion al familiei Chavez, care se anunţă a fi strâns - conform unui bilanţ provizoriu - nu a fost încă dat publicităţii.
Misiunea de observare a UE a subliniat marţea trecută că au existat numeroase nereguli în cadrul prezentării raportului său preliminar.
"Misiunea noastră a putut constata lipsa independenţei judiciare, a ataşamentului faţă de statul de drept, precum şi faptul că unele legi au afectat egalitatea condiţiilor, echilibrul şi transparenţa alegerilor", a afirmat şefa misiunii, Isabel Santos, menţionând de asemenea "utilizarea resurselor administrative" şi invalidarea "arbitrară" a unor candidaţi.
Un alt aspect denunţat de misiune a vizat aşa numitele "puncte roşii" ('puntos rojos') în apropierea birourilor de vot, puncte ilegale de control instalate de partidul preşedintelui Maduro, a cărui culoare este roşu.
Misiunea UE, prima în ultimii 15 ani în Venezuela, a remarcat totuşi unele îmbunătăţiri a "condiţiilor" de vot în raport cu scrutinele precedente, menţionând că, în genere, "cadrul electoral a respectat majoritatea criteriilor internaţionale de bază".
Scrutinul a fost marcat de revenirea opoziţiei după boicotarea alegerilor legislative din 2020 şi a celor prezidenţiale din 2018.
Opoziţia, extrem de divizată, nu a reuşit să se organizeze pentru a face concurenţă partidului preşedintelui Maduro, totuşi slăbit de o criză economică fără seamăn în această ţară bogată în petrol, potrivit majorităţii observatorilor.
Regimul de la Caracas, care caută să obţină ridicarea unei părţi a sancţiunilor economice, în special din partea SUA, care nu îl recunoaşte pe Maduro în calitate de preşedinte, a făcut mai multe concesii la aceste alegeri pentru a oferi comunităţii internaţionale semne de bună voinţă şi de democratizare.
Astfel, puterea a acceptat o reformă a Consiliului electoral şi prezenţa unei misiuni de observatori a UE.
Pentru opoziţie, această primă participare la alegeri după 2017 ar urma să servească drept punct de plecare pentru alegerile prezidenţiale din 2024.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
