MAE oferă o contribuţie financiară la Fondul Fiduciar al Curţii Penale Internaţionale

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) salută aprobarea joi de către Guvern a hotărârii iniţiate de ministrul Bogdan Aurescu privind plata unei contribuţii financiare voluntare a României, în valoare de 100.000 euro, la Fondul Fiduciar al Curţii Penale Internaţionale (CPI) destinat sprijinirii activităţii Biroului Procurorului pentru anul 2022, în contextul investigaţiilor din Ucraina pentru comiterea de crime de război, crime împotriva umanităţii şi crime de genocid, informează news.ro.

"Contribuţia financiară va fi suportată din bugetul MAE pentru anul 2022 şi vine ca răspuns la apelul Procurorului CPI adresat statelor părţi la Statutul de la Roma al CPI (actul fondator al instanţei de la Haga) de a susţine cu resurse adecvate zonele prioritare de acţiune ale Biroului său, pe fondul gradului ridicat de încărcare generat de multitudinea dosarelor în lucru, printre care se numără şi noua anchetă privind crimele internaţionale menţionate mai sus, comise pe teritoriul Ucrainei în contextul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă. Având în vedere susţinerea constantă a României pentru mandatul Curţii Penale Internaţionale şi pentru rolul esenţial al dreptului internaţional în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, Guvernul României a decis să răspundă favorabil solicitării Biroului Procurorului CPI, prin oferirea acestei contribuţii financiare voluntare, complementar cotizaţiei naţionale la bugetul Curţii, pentru a asigura buna derulare a tuturor sarcinilor acestuia, cu respectarea principiului independenţei şi imparţialităţii procedurilor judiciare", arată un comunicat de presă al MAE.

România consideră că instanţa penală internaţională are un rol esenţial în identificarea şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de cele mai grave infracţiuni, acţiunile CPI fiind parte a mesajului ferm al comunităţii internaţionale de respingere a impunităţii şi de reafirmare a ataşamentului pentru dreptul internaţional şi ordinea internaţională bazată pe reguli, mai indică sursa citată.

La 2 martie 2022, România şi alte 38 de state părţi la Statutul de la Roma, printre care toate statele membre ale Uniunii Europene, au sesizat în comun Procurorul Curţii Penale Internaţionale cu privire la anchetarea infracţiunilor de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Demersul a asigurat accelerarea procedurilor judiciare ale instanţei internaţionale şi demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI în acest caz.

România a ratificat Statutul de la Roma al Curţii prin Legea 111/2002 şi susţine buna funcţionare a CPI ca instrument esenţial de prevenire şi combatere, prin forţa legii, a celor mai grave infracţiuni care preocupă comunitatea internaţională. În ultimele două decenii, instanţa penală internaţională şi-a consolidat şi diversificat activitatea, devenind un element de bază al sistemului justiţiei internaţionale şi un garant al principiilor statului de drept în plan global.

În prezent, Biroul Procurorului Curţii Penale Internaţionale are în desfăşurare trei examinări preliminare şi 17 anchete complexe, printre acestea din urmă numărându-se şi situaţia din Ucraina.

Având în vedere gradul ridicat de încărcare raportat la resursele disponibile, Procurorul CPI a adresat statelor părţi, la 7 martie 2022, o invitaţie de sprijinire a funcţionării Biroului său prin detaşarea de experţi naţionali şi furnizarea de contribuţii financiare voluntare către un Fond fiduciar al CPI înfiinţat în conformitate cu art. 116 din Statutul de la Roma. Acest Fond are rolul de a susţine ariile prioritare de activitate a Biroului Procurorului, şi anume: folosirea de noi instrumente tehnologice avansate pentru colectarea, analizarea şi prelucrarea probelor, furnizarea sprijinului psiho-social şi a protecţiei pentru martori şi supravieţuitorii infracţiunilor, dezvoltarea capacităţii de anchetare a infracţiunilor de gen, a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi a celor împotriva copiilor. Contribuţiile voluntare vor fi utilizate, după caz, în complementaritate şi cooperare cu acţiunile autorităţile naţionale, conform Statutului CPI.