MAE: România salută Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al UE şi a CE referitoare la revizuirea PEV

România salută Comunicarea comună din 18 noiembrie 2015 a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi a Comisiei Europene, referitoare la revizuirea Politicii Europene de Vecinătate (PEV), care reflectă în conţinutul documentului principalele elemente de poziţie şi propuneri susţinute de România pe parcursul procesului de consultare, se arată într-un comunicat al MAE trimis redacţiei.

"Comunicarea reflectă pe deplin ideea platformelor de dialog, avansată de România în dezbaterea privind reforma PEV, care au drept obiectiv stimularea cooperării, soluţionării problemelor şi stabilizării regiunilor vizate, sub denumirea «Thematic Frameworks» (cadre tematice) - formate de dialog cu participarea statelor membre UE, a statelor partenere interesate, a «vecinilor vecinilor», a partenerilor regionali, a actorilor globali, a instituţiilor financiare internaţionale şi a altor donatori. Tematicile-cheie identificate răspund provocărilor actuale, precum migraţia, energia, securitatea şi corespund întocmai cu elementele de fond ale propunerilor româneşti subsumate conceptului de «security trusts», avansat de România în anul dezbaterii privind revizuirea PEV", se arată în comunicat.

Comunicarea Comisiei Europene şi a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) privind revizuirea Politicii Europene de Vecinătate punctează, de asemenea, importanţa Sinergiei Mării Negre, ca format de cooperare regională şi forum de dialog pentru abordarea fenomenelor cu care se confruntă regiunea şi încurajarea reformelor politice şi economice.

"România apreciază în mod deosebit importanţa acordată aspectelor referitoare la promovarea cooperării regionale, cu referire explicită la consolidarea Parteneriatului Estic, în acord cu angajamentele asumate cu ocazia Summit-ului de la Riga, din mai 2015. România consideră că, dincolo de dimensiunea economică a integrării partenerilor, este importantă asigurarea unui angajament sporit al Uniunii pe componenta politică a relaţiei de asociere, după cum este stabilit în Acordurile de Asociere încheiate cu UE de cei mai avansaţi dintre statele partenere", precizează sursa citată.

MAE subliniază accentul pus pe: consolidarea principiilor diferenţierii şi responsabilităţii în relaţiile UE cu partenerii PEV; abordarea mai individualizată a relaţiilor de cooperare cu statele PEV, adaptată specificului şi ambiţiilor acestora; focalizarea mai accentuată a relaţiilor de cooperare cu partenerii PEV, prin identificarea de domenii prioritare de interes reciproc; flexibilitate şi coerenţă sporită pe planul disponibilizării instrumentelor şi resurselor la dispoziţia PEV, inclusiv privind susţinerea partenerilor aflaţi în situaţii de criză.

"România s-a implicat activ în procesul de revizuire a PEV, avansând propuneri concrete în vederea consolidării acţiunii UE în Vecinătate. Astfel, dincolo de promovarea viziunii sale în reuniunile la nivel ministerial, au fost organizate consultări (ad-hoc) la nivel de experţi cu Comisia Europeană, în cadrul cărora partea română a prezentat pe larg obiectivele şi propunerile sale şi au fost transmise partenerilor europeni documente de poziţie", menţionează MAE.

La 18 noiembrie 2015 a fost dată publicităţii Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi a Comisiei Europene referitoare la revizuirea Politicii Europene de Vecinătate.

Documentul marchează finalizarea formală a procesului de consultare, demers la care au fost asociate statele membre, ţările partenere cuprinse în Politica Europeană de Vecinătate, instituţii UE, organizaţii internaţionale, parteneri sociali, organizaţii ale societăţii civile, cercurilor de afaceri, think-tank-uri, exponenţi ai cercurilor de afaceri şi mediilor academice.

Pe fond, documentul subliniază interdependenţa strânsă existentă între securitatea şi stabilitatea UE şi cea a vecinilor ei, atât la Est, cât şi la Sud. Comunicarea comună accentuează asupra necesităţii unor parteneriate întărite ale UE cu ţările PEV, dat fiind noile provocări cu care se confruntă UE la frontierele sale, cu referire expresă la noile focare de criză şi conflict, proliferarea reţelelor teroriste şi multiplicarea riscurilor subsecvente fenomenelor de intoleranţă religioasă şi radicalizare. Documentul reliefează, în acest sens, importanţa unei cooperări sporite cu statele partenere pe aspecte de securitate şi consacră conceptul de stabilitate drept principala prioritate politică a noii PEV, în paralel cu promovarea mai viguroasă a dezvoltării economice în zonele din Vecinătate cele mai sărace şi abordarea durabilă şi coerentă a cauzelor profunde ale fenomenului migraţiei.