Mahmoud Abbas cere sprijinul Berlinului pentru un vot la ONU care să condamne colonizarea israeliană

Cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat marţi sprijinul pentru apelul preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas la încetarea politicii israeliene de colonizare în Cisiordania şi la reluarea procesului de pace care trenează în Orientul Mijlociu, relatează AFP.

Vizita lui Abbas la Berlin face parte dintr-un turneu internaţional menit să asigure sprijin pentru un vot la ONU pentru condamnarea politicii israeliene de colonizare şi pentru lansarea unui apel către prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu de a înceta această politică.

"Sunt critică în ceea ce priveşte politica colonizării", a declarat Merkel în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Abbas.

Cancelarul german a descris construirea de colonii drept "contraproductivă" în demersul de a ajunge la o soluţie cu două state pentru a pune capăt conflictului israeliano-palestinian.

Totuşi, Merkel nu a spus dacă Germania va sprijini la ONU o rezoluţie propusă de palestinieni.

De asemenea, cancelarul a reacţionat prudent la iniţiativa franceză de a găzdui o conferinţă de pace internaţională privind Orientul Mijlociu în următoarele luni.

"Bineînţeles, trebuie să fie o iniţiativă largă, care să includă participarea tuturor actorilor majori", a spus Angela Merkel.

Luni, în urma unei vizite la Moscova, Abbas a obţinut sprijinul preşedintelui rus Vladimir Putin pentru organizarea conferinţei de la Paris.

În 2011, SUA au blocat folosindu-şi dreptul de veto o rezoluţie similară a ONU care condamna politica de colonizare a Israelului.

În cadrul conferinţei de presă susţinute alături de Angela Merkel, Abbas a declarat că face din nou demersuri pentru o rezoluţie a ONU "în speranţa că îl poate convinge pe prim-ministrul Netanyahu să pună capăt acestei politici şi să deschisă calea pentru o soluţie cu două state". "Nu există nicio altă cale", a spus el.

Între timp, ministrul palestinian de finanţe, Shukri Bishara, s-a aflat la Bruxelles pentru a asista la convorbirile unui grup de coordonare a donatorilor despre economia palestiniană şi progresul reformelor.

Aşa-numitul Ad Hoc Liaison Committee (AHLC), care există din 1993, are drept susţinerea construirii de instituţii palestiniene pentru pregătirea viitorului stat.

"Suntem preocupaţi că în aceste zile vedem tot mai mult o realitate cu un singur stat dezvoltându-se în teren şi este foarte important să ieşim din impas şi să ne întoarcem la procesul politic", a declarat presei ministrul norvegian de externe Borge Brende, care prezidează AHLC.

"Evoluţiile din teren, inclusiv extinderea colonizării, reprezintă o provocare fundamentală pentru o soluţie cu două state şi obstacole pentru dezvoltarea economiei palestiniene", a afirmat la rândul ei şefa diplomaţiei UE Federica Mogherini, vorbind despre "episoade de violenţă inacceptabile".

"UE recunoaşte Israelul în frontierele sale de dinainte de 1967, indiferent de revendicările guvernului asupra altor zone, până când se va ajunge la o soluţie finală", a spus Mogherini, la două zile după ce Netanyahu a proclamat că "Înălţimile Golan vor rămâne mereu în mâinile Israelului".

În 1967, Israelul a cucerit de la Siria o parte din platoul stâncos care se află şi la frontiera cu Liban şi Iordania. Israelul a anexat acest teritoriu în 1981, însă decizia nu a fost recunoscută la nivel internaţional.

Brende a mai spus că discuţiile din cadrul AHLC sunt menite să le reamintească donatorilor să-şi îndeplinească angajamentele financiare asumate pentru reconstrucţia Fâşiei Gaza după războiul din 2014 cu Israelul.