Mai multe inspecţii fiscale şi mai eficiente: Care sunt cei patru piloni ai strategiei ANAF

Strategia pe termen mediu a ANAF, până în 2024, vizează o schimbare de paradigmă atât în relaţia de zi cu zi cu contribuabilii, cât mai ales în abordarea inspecţiilor fiscale, scopul fiind o creştere a veniturilor din taxe şi impozite prin urmărirea a patru obiective esenţiale.

Primul obiectiv pe care ANAF îl are în vedere este îmbunătăţirea serviciilor oferite contribuabililor, printr-o serie de simplificări şi interacţiuni online, pentru a creşte gradul de conformare voluntară. Asta înseamnă în primul rând simplificarea declaraţiilor fiscale, demers care a început deja prin declaraţia unică, precum si a altor categorii de declaraţii, dar si a procedurilor vamale. De asemenea, specializarea activităţii de administrare fiscală a marilor contribuabili, pe sectoare de activitate vine în sprijinul contribuabililor urmărind o comunicare mai facilă şi o înţelegere mai bună a problemelor acestora.

Al doilea pilon al strategiei se referă la soluţiile digitale integrate. Unele dintre acestea au intrat deja în vigoare, cea mai recentă fiind Spaţiul Privat Virtual (SPV), care a devenit obligatorie de la 1 martie pentru toate societăţile comerciale, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, persoanele fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent, având implicaţii semnificative în activitatea zilnică a contribuabililor dat fiind ca SPV este prevăzută ca singura modalitate de comunicare acestor categorii de contribuabili cu autoritatea fiscală, fără posibilitatea utilizării unei alternative de comunicare. Astel, desi menita sa vina in ajutorul contribuabililor, limitarile tehnice ale spaţiului privat virtual (unde limita de încărcare este 10 MB) pot cauza dificultati practice greu de surmontat.

De asemenea, o alta soluţie digitală intens discutată si mediatizată din strategia ANAF o reprezinta SAF-T (Standard Audit File for Taxation), transferul electronic de date contabile şi financiare de la companii către administraţia fiscală, care este obligatoriu de la 1 ianuarie pentru marii contribuabili avand acest statut la data de 31 decembrie 2021, respectiv de la 1 iulie pentru companiile care au trecut in categoria marilor contribuabili ulterior, cu o perioadă de graţie de 6 luni, în care nu vor fi aplicate sancţiuni, pentru ambele categorii. Ulterior, incepand cu 1 ianuarie 2023 sau 1 ianuarie 2025 obligaţia de raportare SAF-T se va extinde si la celelalte categorii de contribuabili (mijlocii, mici, nerezidenti). Pe cat de lăudabil este obiectivul SAF-T care urmăreşte reducerea deficitului de colectare a TVA şi digitalizarea inspecţiilor fiscale, pe atat de dificila si anevoioasă este însă implementarea acestui instrument digital atat la nivelul ANAF cat si a contribuabililor care trebuie sa investeasca costuri semnificative si un volum impresionat de resurse.

In stransa legatura cu SAF-T, este dezvoltat si un alt instrument digital de catre autoritatile fiscale, respectiv APIC, acesta fiind un instrument informatic de tip data analytics care îşi doreşte să gestioneze, să analizeze şi să moduleze volume importante de date precum cele care vor fi raportate prin SAF-T si tototata proiectul Sfera, proiectul de unificare a bazelor de date şi migrare pe baze de date de centralizată a evidenţelor fiscale.

Anul 2022 abundă in instrumente digitale implementate de autorităţile fiscale si pe care contribuabilii sunt obligaţi sa le utilizeze. Astfel, incepand cu luna iulie, devine obligatoriu si sistemul de facturare electronică si în relaţia cu B2B, pentru acele domenii care prezintă un grad ridicat de evaziune fiscală. Este vorba de sectoarele legume - fructe, construcţii, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Reamintim ca în prezent, sistemul E- factura este obligatoriu doar pentru relaţia companiilor cu autorităţile publice. Nici acest sistem nu este lipsit de inconveniente dat fiind ca operatorii economici trebuie sa realizeze o analiza detaliată a produselor cu risc fiscal ridicat, respectiv a codurilor tarifare din Nomenclatura Combinata (NC) care se încadrează in aceasta categorie, nu puţine fiind cazurile in care codurile tarifare includ o arie mai largă de produse decât cele calificate de Ordinul ANAF ca fiind cu risc fiscal ridicat.

Nu în ultimul rând, trafic control, sistemul informatic dedicat monitorizării în timp real a transporturilor privind achiziţiile şi livrările intracomunitare de bunuri, precum şi a tranzitului, se află în top 3 priorităţi în ceea ce priveşte soluţiile digitale, acesta fiind la acest moment in curs de implementare.

Al treilea pilon al strategiei vizează activitatea de inspecţie fiscală de prevenire şi de combatere a evaziunii fiscale şi menţionează 3 aspecte esenţiale.

Pe de-o parte, ANAF şi-a asumat, prin PNRR şi prin strategia publicată, o intensificare cu 10% a acţiunilor de inspecţie fiscală în 2022. Numărul inspecţiilor fiscale a fost într-o continuă scădere în ultimii ani 5 ani, scădere care s-a accentuat pe perioada pandemiei. În ce priveşte tematica inspectiilor fiscale, strategia ANAF menţionează în mod expres în aria preţurilor de transfer şi secundar în cea a contribuţiilor şi impozitelor de natură salarială, fiind vizate munca subdeclarată sau cea nedeclarată.

Pe de altă parte, vom avea o schimbare de abordare in materia inspectiilor fiscale, de la inspecţia care are loc acum la sediul contribuabilului, la verificările documentare care vor deveni noua realitate în viitorul apropiat. Astfel, strategia ANAF are ca obiectiv că in anul 2022 30% din acţiunile de control să se realizeze prin procedura de verificare documentară iar până în 2025 procentul acestora să crească până la 60%. Acest deziderat se traduce aşadar intr-o intensificare a acţiunilor de control, cu o mai mare eficienţă şi coerenţă în derularea acestora din partea inspectorilor fiscali dar şi cu necesitatea creşterii gradului de exactitate şi rigurozitate din partea contribuabililor dat fiind că în lipsa interacţiunii fizice cu inspectorii, documentele pe care trebuie să le prezinte vor trebui să fie cât se poate de clare şi coerente, astfel încât să transmită mesajul pe care nu vor mai avea ocazia să-l explice faţă în faţă.

Şi nu în ultimul rând strategia ANAF în materie de inspecţie fiscală vizează o cooperare mult mai strânsă cu autorităţile statului, atât prin soluţii digitale prezentate mai sus - instrumentul Sfera, cât şi prin transferarea unor atribuţii suplimentare către parte din structurile ANAF. Este vorba despre Direcţia Generală Antifraudă, care începând de anul trecut are o atribuţie importantă şi anume aceea de a emite decizii de impunere, sub rezerva verificării ulterioare.

Al patrulea pilon se referă la eficienţă şi transparenţă şi are în vedere, pe lângă asumarea unor obiective pe cât se poate de măsurabile şi transparente şi anume diminuarea decalajului de TVA cu 10%, majorarea veniturilor în PIB cu 2,5% şi creşterea gradului de conformare voluntară, şi o monitorizare eficientă şi o evaluare anuală împreună cu o raportare a gradului de îndeplinire a acestor obiective asumate de ANAF.

Concluzionând, viitorul inspecţiilor fiscale este cât se poate de clar: vor fi mai multe, dar cu o perioadă de derulare mai scurtă şi mai eficiente, nu doar pentru autoritatea fiscală, ci şi pentru contribuabili.

Articol semnat de Ana Maria Iordache, Partener D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România