MAIA SANDU, PARTIDUL ACŢIUNE ŞI SOLIDARITATE MOLDOVA: "Oligarhul cu identităţi multiple Vlad Plahotniuc este decidentul principal în Moldova"

Reporter: Cum apreciaţi că au evoluat, în ultimul an, eforturile privind reformarea clasei politice şi cele privind consolidarea instituţiilor statului de drept în Republica Moldova?

Maia Sandu: Cu regret, în ultimul an, avem parte mai degrabă de involuţii, decât de progres. Guvernarea actuală nu doar că nu reuşeşte să reformeze clasa politică, ea nici nu-şi doreşte acest lucru, căci asta ar însemna să plece aproape toţi reprezentanţii acesteia. Din păcate, reformarea clasei politice nu doar stagnează, dar guvernarea a întreprins măsuri care ne vor duce cu cel puţin un deceniu în urmă.

Noul sistem electoral votat de către Partidul Democrat şi partenerul său, Partidul Socialiştilor, nu a atenuat în niciun fel lacunele sistemului proporţional bazat pe liste închise, dimpotrivă, introducerea sistemului mixt a facilitat menţinerea şi revenirea în politică a unor figuri compromise, dar care îşi pot asigura victoria în circumscripţii uninominale datorită sacilor cu bani. Experienţa României, Ucrainei, Georgiei demonstrează plenar impactul negativ al unui asemenea sistem pentru calitatea clasei politice şi are riscuri mari pentru democraţie, în ansamblu.

Regresul în domeniul statului de drept este şi mai grav. În pofida unor restructurări administrative şi de îmbunătăţire a infrastructurii, justiţia ramâne una selectivă, iar impunitatea de care se bucură în continuare cei cu protecţie politică discreditează orice proces de reformă. Suspendarea asistenţei Uniunii Europene pentru domeniul justiţiei este un indicator sumbru al incapacităţii celor de la guvernare de a implementa reforme adevărate, şi nu de a le mima. Astfel, sistemul de justiţie actual produce nu doar neîncredere în rândul cetăţenilor, dar, mai nou, şi o adevărată spaimă de ce li s-ar putea întâmpla dacă ar avea nefericirea să cadă pe mâna sistemului. Cazul tragic al cetăţeanului Andrei Brăguţa omorât în bătaie în timp ce se afla în custodia statului, după un conflict cu angajaţi ai poliţiei rutiere, a demascat întregul lanţ al neglijenţei, impunităţii şi complicităţii sistemului de justiţie din Moldova. Din păcate, fără o justiţie independentă, în interesul oamenilor, nu se pot face îmbunătăţiri în alte domenii, iar abordarea guvernării actuale în domeniul justiţiei arată foarte clar că ei nu-şi doresc nici identificarea şi pedepsirea persoanelor corupte, nici funcţionarea eficientă a celorlalte domenii, aşa încât cetăţenii să aibă o viaţă mai bună.

Reporter: Aţi folosit adesea sintagma de "instituţii capturate" când aţi vorbit despre actualul context politic. Cum se manifestă acest fenomen în cazul Republicii Moldova?

Maia Sandu: Capturarea instituţiilor statului se manifestă prin lipsa de legitimitate a acestora şi prin controlul lor de către un grup îngust de persoane, în special de către Vladimir Plahotniuc. Guvernarea actuală din Republica Moldova nu reflectă nici pe departe voinţa alegătorului. Partidul Democrat a obţinut doar 15% din voturile cetăţenilor în cadrul alegerilor legislative din 2014, însă a ajuns să controleze o întreagă majoritate parlamentară, racolând deputaţi din toate facţiunile. În acelaşi timp, liderul Partidului Democrat, oligarhul cu identităţi multiple Vlad Plahotniuc, este decidentul principal în Moldova, deşi nu deţine nicio funcţie publică. Existenţa unei asemenea concentraţii de putere în afara cadrului constituţional ne-a făcut să-l acuzăm de uzurpare a puterii de stat. Procuratura urmează să se expună pe seama demersului nostru până pe 10 noiembrie. Însă, fiind şi aceasta o instituţie controlată politic, nu ne facem iluzii privind reacţia procurorilor. Pentru că, între timp, Plahotniuc a fost denunţat în calitate de comanditar al unui asasinat la comandă de către însuşi asasinul aflat în detenţie în România, iar procurorii din Moldova i-au luat imediat apărarea lui Plahotniuc.

Reporter: Se manifestă, în acest moment, la Chişinău un curent majoritar favorabil integrării europene, sau asistăm la un reflux în privinţa parcursului european?

Maia Sandu: Din păcate, asistăm la un reflux în privinţa parcursului european. Guvernarea actuală continuă să discrediteze noţiunea de integrare europeană prin derapajele antidemocratice la care recurge de dragul ramânerii la putere. Deşi, aparent, încearcă din răsputeri să polarizeze societatea pe criterii geopolitice, Partidul Democrat cooperează, de fiecare dată cand este nevoie, cu Partidul Socialiştilor, fie că e vorba de împărţirea posturilor diplomatice, numirea judecătorilor sau aprobarea reformei electorale. Acest parteneriat tacit dintre un partid pretins proeuropean şi unul vădit prorusesc aruncă Moldova într-o zonă gri a incertitudinii, care convine Moscovei, dar este contrară năzuinţei cetăţenilor Republicii Moldova. În pofida propagandei acerbe, atât interne, cât şi externe, promovate de Kremlin, cetăţenii Republicii Moldova înţeleg că cel mai fezabil mecanism de transformare economică, politică şi socială a ţării ramâne procesul de integrare europeană. Însă, pentru ca oamenii să-şi recapete încrederea în viitorul european al Moldovei este nevoie de o schimbare calitativă a modului de guvernare, iar acest lucru poate fi asigurat doar de oameni noi, profesionişti şi integri.

Reporter: A trecut aproape jumătate de an de când Parlamentul Republicii Moldova a votat trecerea la un sistem electoral mixt, ignorând recomandările Comisiei de la Veneţia. Care au fost mizele acestei schimbări, susţinute atât de Partidul Socialiştilor, cât şi de Partidul Democrat din Moldova?

Maia Sandu: Miza principală a schimbării sistemului electoral a fost rămânerea la guvernare a Partidului Democrat, care risca să nu treacă pragul de 6% pentru accederea în Parlament. Într-adevăr, guvernarea a ignorat principala recomandare a Comisiei de la Veneţia de a nu introduce sistemul mixt. Înverşunarea Partidului Democrat se explică prin faptul că liderul său, oligarhul Vlad Plahotniuc, care este detestat de peste 90% din populaţie, nu-şi poate imagina viaţa în afara puterii, căci riscă să fie investigat de către organele de drept pentru toate acuzaţiile grave care i s-au adus de-a lungul timpului. Noul sistem electoral îi oferă şansa de a-şi utiliza vastele resurse financiare pentru a-şi asigura prezenţa în Parlament prin intermediul candidaţilor din circumscripţii.

Totuşi, Partidul Socialiştilor poate deveni marele beneficiar al schimbării sistemului electoral. După cum arată circumscripţiile uninominale, socialiştii pornesc cu prima şansă în marea majoritate din cele 51 de circumscripţii. Curios este faptul că anume Igor Dodon a propus actualul sistem drept un compromis, iar socialiştii se laudă că noul sistem îi avantajează. În acelaşi timp, principalii promotori ai reformei - reprezentanţii Partidului Democrat - le spun interlocutorilor lor, inclusiv la Bruxelles, că noul sistem are drept miză împiedicarea socialiştilor de a prelua guvernarea. Ne-am deprins deja că Plahotniuc una spune şi alta face. Însă, cert este că reforma electorală loveşte dur în partidele autentic proeuropene de centru dreapta. Anume aceste partide, şi în primul rând cel pe care am onoarea să-l conduc, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), sunt principala ţintă a pactului dintre Plahotniuc şi Dodon. Cu părere de rău, faptul că PD şi PSRM se coalizează şi iau decizii în interes propriu, cu unicul scop de a se menţine la putere, ignorând totodată problemele reale şi extrem de grave cu care se confruntă acum cetăţenii Republicii Moldova, aduce daune foarte mari oamenilor acestei ţări şi speranţei lor că se poate trăi mai bine aici, acasă.

Reporter: Una dintre criticile exprimate virulent de către Comisia Europeană, în legătură cu noul sistem electoral, a vizat riscul unui derapaj către autoritarism. Cum vor afecta concret aceste schimbări regimul politic din Republica Moldova?

Maia Sandu: Riscul major pe care îl comportă acest sistem mixt bazat pe un singur tur de scrutin e lipsa de reprezentativitate şi, deci, de legitimitate a rezultatelor alegerilor din 2018. Lipsa de legitimitate democratică este o cale sigură spre autoritarism. De asemenea, faptul că puterea votului unui cetăţean plecat la muncă în Europa va fi de 9-10 ori mai mică decât puterea electorală a unui cetăţean din stânga Nistrului. Într-un asemenea caz, despre ce democraţie şi asigurare a drepturilor fundamentale poate fi vorba?

Reporter: În ce măsură consideraţi că la alegerile parlamentare din anul 2018, aplicarea actualei legi electorale va încuraja fraudarea şi o competiţie politică incorectă?

Maia Sandu: Având un număr mare de candidaţi în circumscripţii, învingătorul va putea fi decis de circa 10% din alegători sau chiar mai puţin, iar asemenea rezultate ar periclita reprezentativitatea votului. Utilizarea de către guvernare a resurselor administrative, financiare şi mediatice poate influenţa decisiv cursele din circumscripţii. Candidaţii din circumscripţii ramân foarte vulnerabili la tot felul de presiuni din partea guvernării. Astfel, acest sistem deloc democratic trezeşte mari temeri de fraudă şi competiţie electorală neloială.

Reporter: Cum apreciaţi sprijinul pe care statul român l-a manifestat până în prezent în ceea ce priveşte integrarea europeană a Republicii Moldova şi pentru consolidarea instituţiilor? Consideraţi că guvernanţii de la Bucureşti, împreună cu partenerii europeni pot face mai multe în acest sens?

Maia Sandu: România a fost şi rămâne principalul aliat al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Statul român a contribuit cel mai mult la apropierea Moldovei de Uniunea Europeană prin intermediul asistenţei tehnice, financiare şi, mai ales, politice. Din păcate, bunăvoinţa decidenţilor şi generozitatea plătitorilor de impozite atât din România, cât şi din Uniunea Europeană în ansamblu nu a fost răsplătită de guvernările de la Chişinău prin reforme autentice care să contribuie la creşterea nivelului de trai, reducerea sărăciei şi a corupţiei. Guvernările care s-au perindat în stânga Prutului în ultimii ani au profitat de o mare deschidere din partea statului român, iar Bucureştiul s-a lăsat măgulit de aparenţele de la Chişinău.

Cu siguranţă, guvernanţii de la Bucureşti, împreună cu partenerii europeni, pot face mai multe pentru consolidarea instituţiilor democratice şi asigurarea progresului social-economic în Republica Moldova, însă pentru aceasta este imperios necesară o guvernare responsabilă, profesionistă şi integră la Chişinău. Până atunci, în lipsa unor condiţionalităţi tranşante, generozitatea fraţilor şi partenerilor noştri va fi irosită, iar imaginea lor va fi asociată, pe nedrept, cu această guvernare coruptă, antidemocratică şi anti-europeană de la Chişinău. Noi, Partidul Acţiune şi Solidaritate, suntem promotorii unui alt mod de a face politică. PAS reprezintă o forţă autentic proeuropeană bazată pe integritate şi profesionalism. Am demonstrat că avem susţinere din ce în ce mai mare în rândul cetăţenilor. În acest context, mizăm în continuare pe sprijinul partenerilor din România şi Uniunea Europeană pentru a asigura cetăţenilor noştri un trai mai bun şi un viitor aici, acasă.