Maia Sandu, prima confruntare majora cu Rusia în calitate de preşedinte al republicii Moldova pe tema retragerii trupelor din Transnistria

Declaraţiile preşedintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, referitoare la necesitatea retragerii militarilor ruşi de pe teritoriul regiunii transnistrene a ţării a generat reacţia nervoasă a Rusiei, scrie Kommersant, citată de Rador.

Ministerul rus de Externe a declarat că acest lucru ar putea submina eforturile de reglementare paşnică a conflictului din Transnistria De situaţie a profitat deja Igor Dodon, care a pierdut în favoarea doamnei Sandu recentele alegeri prezidenţiale. El s-a solidarizat cu poziţia Moscovei, avertizând că va scoate populaţia în stradă în scopul menţinerii păcii.

Înainte chiar de a fi învestită în funcţie, preşedintele nou ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, se găseşte cu Federaţia Rusă în pragul unui confict. Motivul îl constituie declaraţia făcută de aceasta, referitoare la necesitatea retragerii militarilor ruşi de pe teritoriul republicii.

"Voi încerca să obţin retragerea Grupării operative a trupelor ruseşti (OGRV) din Transnistria. Aceasta este poziţia oficială a Republicii Moldova, care nu s-a schimbat şi pe care voi continua să o promovez. Nu este nimic nou, toate guvernele noastre au avut acest punct de vedere - şi anume, această grupare operativă trebui retrasă, muniţiile (în depozitele situate în Transnistria se păstrează în jur de 20 de mii de tone de muniţii - n. "Kommersant") trebuie să fie retrase. Este foarte important de restabilit integritatea teritorială şi independenţa Republicii Moldova", a declarat Sandu într-un interviu acordat pe 26 noiembrie postului de televiziune "Мoldova-1".

La aceste afirmaţii Ministerul de Externe al Rusiei a reacţionat a doua zi. "Considerăm că declaraţia respectivă are ca obiectiv subminarea eforturilor de reglementare paşnică a problemei transnistrene - a declarat purtătorul de cuvânt al MAE al Rusiei, Maria Zaharova, la un briefing -. Am vrea să vă reamintim faptul că deja de 25 de ani în regiunea în care sunt prezenţi militarii ruşi pentru menţinerea păcii se menţine stabilitatea, nu curge sânge, nu se aud focruri de armă".

Reamintim că prezenţa militară rusească pe teritoriul Republicii Moldova (şi anume în Transnistria, nerecunoscută şi necontrolată de Chişinău) include două componente - Gruparea operativă a trupelor ruseşti (OGRV) şi contingentul de menţinere a păcii.

Prezenţa militarilor pentru menţinerea păcii este garantată de "Acordul referitor la principiile reglementării paşnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova", semnat pe 21 iulie 1992 de liderii de atunci ai Rusiei şi Republicii Moldova, Boris Elţin şi Mircea Snegur.

Însă OGRV, care numără în jur de o mie de soldaţi şi ofiţeri, dislocaţi, de asemenea, în Transnistria, nu este privită de autorităţile moldoveneşti în contextul operaţiunii de menţinere a păcii. Autorităţile moldoveneşti nu recunosc statutul oficial al acestor militari.

Încă în 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia şi-a luat angajamentul de a-şi retrage trupele şi muniţiile din Transnistria, însă nu şi l-a respectat.

În iunie 2018, Adunarea Generală a ONU a adoptat, de asemenea, o rezoluţie care face apel la Federaţia Rusă să-şi retragă militarii din Republica Moldova. Oficialii de la Moscova au calificat rezoluţia drept "o manevră de propagandă", şi au subliniat că aceasta "se opune eforturilor de reglementare a situaţiei în Transnistria, întreprinse sub egida ONU".

Practic fiecare preşedinte moldovean a declarat că militarii OGRV trebuie retraşi din Republica Moldova, iar muniţiile din satul Kolbasna, pe care aceştia le păzesc, trebuie retrase.

Totodată, vineri, 27 noiembrie, Igor Dodon nu a ratat ocazia să o critice pe Maia Sandu, în faţa căreia a pierdut recent alegerile prezidenţiale. Dodon, ale cărui prerogative prezidenţiale se încheie la sfârşitul lunii decembrie, a declarat că nu va permite agravarea situaţiei în Transnistria şi în legăturile Moscovei cu Chişinăul.

"Au fost câteva declaraţii de neînţeles făcute de noul preşedinte în legătură cu Federaţia Rusă, cu Transnistria - a declarat Dodon într-un mesaj video postat pe pagina sa de pe Facebook -. Nu vom permite repetarea anilor '90, când conducătorii ţării lansau la Chişinău lozinci de genul "geamantan - gară - Rusia'... Vom face tot posibilul ca să menţinem pacea şi liniştea în ţară prin toate mijloacele legale"; şi a adăugat: "Dacă trebuie, voi scoate oamenii în stradă ca să apere pacea".

În mesajul său Dodon a subliniat că Republica Moldova este o ţară parlamentară, şi decizia va fi luată de parlament, indiferent de declaraţiile preşedinte nou ales.

În Parlamentul Republicii Moldova, care este alcătuit din 101 de parlamentari, nu există o coaliţie de guvernare. Partidul doamne Sandu, "Acţiune şi Solidartate" (PAS) deţine numai 15 fotolii de deputat, iar Partidul Socialiştilor (al cărui lider informal este Igor Dodon) are 37 de fotolii de deputat. Maia Sandu intenţionează să îndrepte în vitorul apropiat această situaţie.

Între altele, Sandu insistă asupra demisiei guvernului, fapt care va atrage după sine şi dizolvarea parlamentului. Deocamdată însă partidele de dreapta (de opoziţie) nu au suficiente voturi pentru aceasta.

Igor Dodon declară, de asemenea, că trebuie schimbată componenţa legislativului. "În acest parlament nu există o majoritate, el nu corespunde alegerii făcute de cetăţeni în 2019. Organul legislativ trebuie şi va fi dizolvat", a remarcat preşedintele vineri, 27 noiembrie. Într-adevăr, după părerea sa, va fi mai bine să fie organizate alegeri parlamentare în 2021 - "în primăvară devreme, preferabil în vară, ori în toamnă".

Dodon a remarcat faptul că în acest moment guvernul se află "într-o situaţie foarte dificilă, în lupta împotriva crizei, pandemiei şi secetei" şi demisia miniştrilor "va băga ţara în haos".

Totuşi, o asemenea amânare i-ar putea da lui Igor Dodon timp să-şi consolideze în jurul său propriul partid al electoratului pro-rusesc. Încă de pe acum el face paşi activi în această direcţie. Joi, 26 noiembrie, el a propus parlamentului o nouă lege privind funcţionarea limbilor pe teritoriul republicii, inclusiv pentru protejarea limbii ruse.

Iar cu o zi înainte socialiştii înregistraseră în parlament un proiect de lege privind ridicarea interdicţiei privind difuzarea programelor analitice şi de ştiri ale posturilor de televiziune ruseşti. Dodon a lăsat să se înţeleagă: după plecarea din funcţia de şef al statului, va conduce Partidul Socialiştilor, care-l susţine. Decizia finală va fi luată în cadrul congresului partidului, care va avea loc pe 30 decembrie.