English
Asociaţia MaiMultVerde, cu sprijinul a 51 de organizaţii neguvernamentale, solicită Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin intermediul unei scrisori deschise , crearea unui program naţional de administrare a malurilor râurilor crearea în vederea salubrizării cursurilor de apă, dar şi pentru a uneia. infrastructuri de colectare a deşeurilor din natură, se arată într-un comunicat al asociaţiei, remis redacţiei.
Implementarea programului ar urma să fie supravegheată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi realizată cu sprijinul autorităţilor publice locale, finanţate din Fondul pentru Mediu, potrivit sursei.
Prin proiectele implementate de-a lungul timpului, Asociaţia MaiMultVerde a documentat zeci de depozite ilegale de deşeuri, în special pe Dunăre şi afluenţii săi, şi a constatat că autoritatea publică locală, responsabilă legal pentru salubrizare, nu are capacitatea să o facă, precizează sursa menţionată. Dunărea parcurge 12 judeţe din România şi 143 de unităţi administrativ teritoriale. Majoritatea dintre acestea sunt în mediul rural, iar malurile fluviului nu se află aproape de zonele rezidenţiale. Având în vedere geografia bazinului sudic al Dunării şi zonele sale inundabile, malurile nu sunt considerate responsabilitatea UAT-urilor şi nu sunt alocate fonduri pentru monitorizarea şi salubrizare acestora, transmite asociaţia.
Totodată, Apele Române, principala autoritate pentru administrarea apelor la nivel naţional, nu are în atribuţiile sale salubrizarea apelor, iar poluarea grosieră nu este inclusă în lista principalilor poluanţi, - Anexa 6 la Legea Apelor, conform sursei. Deşeurile rămân "ascunse" sub apă sau abandonate pe maluri şi nu influenţează scorul dat stării apei, acestea fiind practic ignorate la momentul actual de cei responsabili să le ridice, informează asociaţia.
Potrivit comunicatului, "Primăriile locale, în special cele din mediul rural, nu au capacitatea fizică şi economică să deruleze proiecte de monitorizare şi de salubrizare a malurilor apelor. În momentul de faţă fenomenul este complet ignorat şi în ultimii ani a căpătat o amploare mare. Lipsa infrastructurii de colectare a deşeurilor, precum şi slaba informare a populaţiei cu privire la managementul deşeurilor conduc la depozitarea deşeurilor pe malurile nesupravegheate ale Dunării. Acestea trebuie folosite sustenabil, pentru ecoturism, să aducă beneficii atât comunităţilor locale cât şi biodiversităţii, profund afectată de poluarea necontrolată cu deşeuri." subliniază Loredana Pană, expert advocacy MaiMultVerde.
Recomandările cuprinse în scrisoarea deschisă înaintată Ministerului au fost realizate în cadrul unui grup de lucru iniţiat de MaiMultVerde în 2023 în cadrul proiectului Pentru o Dunăre cu malurile curate, prin care asociaţia a amenajat primul traseu ecoturistic de natură şi agrement din judeţul Giurgiu, între localităţile Slobozia, Oinacu, Giurgiu, Gostinu şi Prundu numit Ecoruta Dunăreană, pe o distanţă de 44 de km, se mai arată în comunicat.
Chiar dacă 80% din traseul Ecorutei Dunărene se află în zonă protejată (RO SPA 00090 - Gostinu - Ostrovul Lung, jud. Giurgiu şi Situl de interes comunitar ROSCI0088 Gura Vedei - Şaica - Slobozia), pe maluri s-au format adevărate depozite de deşeuri, în principal menajere, dar şi provenite din construcţii, industriale etc. Cu ajutorul voluntarilor, Asociaţia MaiMultVerde a scos de pe traseu peste 10 tone de deşeuri, însă situaţia este departe de a fi rezolvată, transmite asociaţia.
Având în vedere amploarea fenomenului şi faptul că poluarea cu deşeuri este una dintre cauzele pierderii biodiversităţii, cu un impact negativ semnificativ asupra zonelor umede care sunt ecosisteme extrem de sensibile şi importante, asociaţiile semnatare solicită implicarea imediată a Ministerului Mediului, prin implementarea unui program naţional de eliminare a deşeurilor din natură, în special de pe ape, arată datele comunicatului.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
