Marcel Boloş a spus că Guvernul a alocat fonduri pentru proiecte în mai multe domenii

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat că Guvernul a alocat fonduri pentru pregătirea de proiecte într-o serie de domenii considerate prioritare, printre care transporturi, agricultură, mobilitate urbană, sănătate şi digitalizare, scrie News.ro.

Marcel Boloş a afirmat luni, la finalul şedinţei de Guvern, că Executivul are sarcina de a creiona documentele strategice pentru accesarea celor 79,9 de miliarde de euro alocaţi României în următorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene. Ministrul Fondurilor Europene a explicat cum este structurat acest buget.

"Bugetul este structurat pe trei mari destinaţii. O prima parte de buget în valoare de 30,4 miliarde euro este alocat Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pentru care România trebuie să elaboreze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă astfel încât acesta să fie negociat cu Comisia Europeană. O a doua componentă de buget, în valoare de 28,4 miliarde euro, este alocată politicii de coeziune pentru care, aşa cum s-a anunţaţ în spaţiul public, Guvernul Orban a scos în dezbatere publică acordul de parteneriat împreună cu programele operaţionale cu termen de trimitere către Comisia Europeană a acestor documente data de 15 septembrie, pentru ca apoi să putem finaliza negocierile pentru politica de coeziune până la sfârşitul anului în curs. Şi un al treilea buget, de 19,2 miliarde euro, este dedicat politicii agricole pentru care documentele strategice necesare României se află în plin proces de elaborare", a precizat Marcel Boloş.

El a spus ce se întâmplă cu bugetul de 30,4 miliarde de euro corespunzător Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

"În ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă care au fost adoptate astăzi, aşa cum s-a menţionat, bugetul de 30,4 miliarde euro este corespunzător Mecanismului de recuperare şi rezilienţă din care România are 16,7 miliarde euro împrumuturi şi 13,6 miliarde euro ce urmează a fi alocate sub formă de grant. Proiectul de ordonanţă stabileşte două categorii de măsuri importante, şi anume alocarea de fonduri pentru pregătirea proiectelor ce vor fundamenta Planul Naţional de recuperare şi rezilienţă şi a doua categorie de mai sus se referă la sistemul de guvernanţă intern, respectiv constituirea unor structuri de specialitate la nivelul Ministerului Fondurilor Europene pentru ca să se poată monitoriza aceste proiecte şi să se poate derula procesul de negociere, elaborare şi aprobare a Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă", a declarat ministrul Fondurilor Europene.

El a declarat că acest plan are două componente, una de investiţii şi alta de reforme.

"Pe componenta de investiţii trebuie respectate patru cerinţe principale, şi anume investiţiile, proiectele de investiţii propuse trebuie să corespundă a tranziţiei verzi, respectiv investiţiilor verzi aşa cum în momentul de faţă există acest trend la nivelul Uniunii Europene, apoi a doua cerinţă este cea legată de digitalizare, o a treia cerinţă este cea corespunzătoare ameliorării stării economice a României, prin urmare proiectele de investiţii trebuie să corespundă acestui obiectiv. Al patrulea criteriu este cel de restartare a activităţii economice la nivel naţional", a mai spus Boloş.

El a precizat că prin proiectul de OUG adoptat a alocat fonduri pentru pregătirea de proiecte într-o serie de domenii considerate prioritate.

"Guvernul Orban, prin proiectul de ordonanţă adoptat, a alocat fonduri pentru pregătirea de proiecte într-o serie de domenii de investiţie considerate prioritare, un prim domeniu pentru care există deja elaborate aceste documentaţii este cel de transport, care este o nevoie reală pentru România, domeniul de transport în cadrul Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă va cuprinde de la investiţii în autostrăzi până la investiţii în linie de cale ferată, metrou, tren metropolitan, material rulant destinat transportului public în comun de călători pe linia de cale ferată", a afirmat Boloş.

El a declarat că un alt domeniu important de investiţii pentru care guvernul a alocat suma de 700 de milioane de lei, necesari pregătirii documentaţiilor tehnice economice, este cel al schimbărilor climatice, cu intervenţii sau investiţii care se referă la sistemul de irigaţii, eroziunea solului, desecări, drenări de terenuri, inclusiv protecţie antigrindină şi chiar împăduriri.

Un alt domeniu unde au fost alocate fonduri este cel legat de mobilitate urbană.

"Un alt domeniu de investiţii pentru care au fost alocate resurse este cel legat de mobilitate urbană, regenerare urbană, turism şi cultură, educaţie, eficienţă energetică, inclusiv pentru campusuri şcolare, pentru învăţământul dual, dar şi colegii centenar, colegiile naţionale care au o anumită tradiţie în procesul educaţional, pentru acestea au fost alocate 450 de milioane de lei necesare pregătirii proiectelor pentru domeniul de sănătate", a mai transmis Marcel Boloş, citat de News.ro.

El a precizat că o altă sumă a fost alocată pentru Sănătate.

"A fost alocată o sumă consistentă, cu preponderenţă pentru domeniul oncologic şi cel al bolilor cardiovasculare. Aici, suma alocată este de 500 de milioane de lei. Şi apoi iarăşi o serie de domenii de investiţii care sunt considerate prioritare pentru România de la cercetare, dezvoltarea infrastructurii edilitare, situaţii de urgenţă digitalizare, deci totalul bugetului pentru pregătirea de proiecte este de aproximativ două miliarde de lei, adică 425 de milioane de euro, suma este eligibilă pentru decontare din bugetul alocat în cadrul Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă", a mai spus Boloş.

El a precizat că trebuie mers în paralel cu două tipuri de măsuri, pe de o parte pentru prezentarea Planului Naţional de recuperare şi rezilienţă şi negociere a lui cu Comisia Europeană şi pe de altă parte de încheierea contractelor de lucrări până la termenul de 31 decembrie 2022, iar până atunci trebuie să fie încheiat 70% din valoarea grantului alocat.

Boloş a mai spus că primul draft pentru Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă trebuie realizat până în luna octombrie, iar între octombrie şi aprilie începe procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru definivitarea acestui plan, conchide News.ro.