Marcel Boloş: "Mult criticata reformă ordonanţă de urgenţă a austerităţii e necesară"

Ministrul Finanţelor Marcel Boloş a declarat, vineri într-o declaraţie de presă susţinută în oraşul Beclean din judeţul Bistriţa-Năsăud, că România se află la răscruce de drumuri, iar mult criticata ordonanţă de urgenţă pregătită de către Guvern catalogată în spaţiul public drept ordonanţa de urgenţă a "austerităţii", aduce cu sine şi descentralizarea serviciilor publice, regionalizarea anumitor servicii publice, informează news.ro.

El a adăugat că această OUG este necesară pentru ca ţara noastră să nu ajungă în situaţia de a nu avea sustenabilitate în finanţele publice. Boloş a mai precizat că sunt peste 16.000 de şefi la banii publici care sunt de fapt ordonatori de credite, însă numărul acestora trebuie redus şi a subliniat că nu poate merge la infinit ţopăiala şi dezmăţul privind cheltuielile publice.

"Sper ca mult criticata reformă ordonanţă de urgenţă a austerităţii, care este pentru România, un reper, o răscruce. România se află la o răscruce de drumuri, iar această ordonanţă de urgenţă aduce cu sine, de asemenea, descentralizare serviciilor publice, aduce cu sine regionalizarea anumitor servicii publice şi să nu fiu înţeles greşit din perspectiva regionalizării. Acolo o să vedeţi elemente de reformă profundă care trebuiesc luate acum, nu mai târziu, pentru a nu mai ajunge la situaţii delicate pentru România din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice", a explicat Marcel Boloş, vineri la Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud.

El a mai spus că sunt peste 16.000 de ordonantori de credite, iar numărul acestora trebuie redus, pentru că nu poate merge la infinit ţopăială şi dezmăţul privind cheltuielile publice.

"Guvernul României, aşa cum domnul prim-ministru a spus de multe ori este angajat pe drumul acesta al reformelor profunde şi al apropierii serviciilor publice de oameni. Acesta este cu adevărat momentul de răscruce pentru România. Premierul a spus-o, o spun şi eu şi anume faptul că trebuie să avem mai puţini şefi la bani. Sunt peste 16.000 de şefi la bani publici, noi le spunem ordonatori de credite. Nu prea înţelege lumea ce sunt ei, dar vă spun că da, sunt şefi pe banii publici care trebuie să fie mult mai puţini, să avem mult mai puţină birocraţie, să avem o mult mai bună chibzuinţă a utilizării banului public, pentru că nu poţi să ceri impozite şi taxe de la omul acela amărât care îşi plăteşte contribuţia la ceea ce înseamnă impozitul pe muncă, contribuţiile sociale şi după aceea în partea cealaltă, pe cheltuieli publice să ai o ţopăială şi un dezmăţ care nu poate să meargă la infinit", a mai afirmat Boloş.

Ministrul Finanţelor a mai precizat că Guvernul îşi asumă un mare risc, prin aceste măsuri care vizează chibzuinţa în cheltuiala banului public, în an preelectoral, în să România trebuie să fie pe un drum al dezvoltării. El a adăugat că este adeptul investiţiilor, atât publice, cât şi al celor făcute de mediul de afaceri.

"Nici eu nu credeam că suntem cu o asemenea greutate care planează asupra României, dar sunt convins că prin înţelepciunea şi chibzuinţa cu care Guvernul României încearcă să facă lucrurile, asumându-şi un mare risc. În an prelectoral să faci reformă este un act de curaj şi de patriotism la nivel naţional care trebuie să aducă roadele cuvenite. Eu cred că aceste decizii pe care le vom lua şi pe care nu le mai putem amâna prea mult timp vor pune România, în timp, pe un nou drum de dezvoltare şi dacă e să fie o măsură corectă acum este cea prin investiţii. Sunt adeptul investiţiilor şi programul de investiţii, fie că discutăm de investiţiile publice sau cele pe care le face mediul de afaceri, acestea sunt calea corectă de dezvoltare a României", a completat Boloş.

Ministrul PNL a adăugat că, "din păcate, trebuie în plus faţă de acestea să ne redresăm din punct de vedere economic şi financiar şi vedeţi că multe state membre ale UE deja şi-au anunţat recesiunea şi noi, Guvernul României trebuie să luăm toate măsurile necesare".

Opinia Cititorului ( 1 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de Liviu în data de 19.08.2023, 15:03)
Tara nu se conduce prin ordonante de urgenta. Pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Ba mai mult, există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă.
Pe de altă parte, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.