Marele Sinod, răspunsuri şi o întrebare!

Academia din Creta a găzduit luna aceasta lucrările Marelui Sinod Ortodox, primul după o pauză de 1100 de ani. Din cauza unor disensiuni Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă a Georgiei , Biserica Ortodoxă Bulgară şi Patriarhia Antiohiei nu au mai participat la lucrări. În urma lucrărilor au fost oferite răspunsuri la întrebări care frământau lumea ortodoxă de mai mult timp, dar absenţele enumerate mai sus adaugă un mare semn de întrebare legat de unitatea reală a membrilor acestui cult religios. Răspunsul va veni cu siguranţă în perioada imediat următoare, toţi ochii fiind aţintiţi spre Biserica Rusă.

În cadrul Sfântului şi Marelui Sinod au fost discutate următoarele şase teme majore : 1. Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană; 2. Diaspora ortodoxă; 3. Autonomia şi modul ei de proclamare; 4. Taina căsătoriei şi impedimentele ei; 5. Importanţa postului şi respectarea lui astăzi; 6. Relaţiile Bisericilor Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a tras câteva concluzii după aceste lucrări, conform Ziarului Lumina, la revenirea în ţară: "Faptul că la începutul Sfântului şi Marelui Sinod Ortodox a fost săvârşită Sfânta Liturghie de către Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale prezente, precum şi la sfârşitul lucrărilor, a arătat că unitatea sau comuniunea în dreapta credinţă se exprimă în modul cel mai vizibil şi mai sfânt în comuniunea euharistică. Nu se poate realiza comuniune euharistică dacă nu mărturisim dreapta credinţă. Şedinţele de lucru ale Sinodului s-au desfăşurat în fiecare zi de dimineaţă, după Sfânta Liturghie, şi după-masă. Au fost şedinţe în plen, nu pe grupuri sau în seminarii, pentru că trebuiau studiate, îmbunătăţite şi aprobate cele 6 teme. (...) Acolo am avut ocazia să cunoaş-tem o mulţime de episcopi din diferite ţări ortodoxe, astfel încât numărul participanţilor oficiali, ierarhi şi consilieri, a fost de peste 300. Această prezenţă masivă de episcopi ortodocşi, de profesori de teologie, de consilieri cu diferite specialităţi a arătat că Ortodoxia se poate organiza într-un Sinod Sfânt şi Mare cu toate că acasă fiecare are doar experienţa Sinodului Bisericii Autocefale respective. (...) Am adus în documentul < Rela-ţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine > o precizare foarte importantă, şi anume că Bisericile şi confesiunile creştine neortodoxe s-au îndepărtat în timp de la credinţa ortodoxă a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. Ortodoxia are conştiinţa profundă că, în istorie, ea este Biserica lui Hristos aşa cum credinţa ei profundă a fost înţeleasă şi mărturisită de Sfinţii Apostoli, Sfinţii Părinţi şi mai ales Părinţii de la cele 7 Sinoade Ecumenice. De aceea, s-a insistat foarte mult să se exprime această convingere, că numai pe baza credinţei adevărate a Sfin-ţi-lor Apostoli şi Părinţi exprimată la cele 7 Sinoade Ecumenice se poate reface unitatea creştină. Avem nevoie de a mărturisi totdeauna că dialogul cu alte entităţi creştine se face mai întâi pentru a mărturisi credinţa noastră ortodoxă şi modul de înţelegere al Bisericii, apostolic şi patristic, pentru a contribui prin aceasta la scoaterea în evidenţă a valorilor eterne ale Ortodoxiei. Relaţiile noastre cu ceilalţi creştini sunt inevitabile. Se ştie că diaspora noastră în Occident nu poate evita relaţiile cu romano-catolicii şi protestanţii care sunt majoritari în unele ţări occidentale. Trebuie să mărturisim dreapta credinţă nu cu ură, ci cu smerenie şi o iubire creştină pe care ne-o -recomandă Sfântul Apostol Pavel. Fiecare creştin trebuie să fie un mărturisitor al credinţei, dar cei care au răspundere faţă de comunităţi creştine de a le păstori pe drumul mântuirii, aceia nu pot avea atitudine de indiferenţă, nici delăsare, ci o atitudine de răspundere şi responsabilitate din ce în ce mai intensă. (...) Nu e suficient să iubim o Ortodoxie ideală, ci trebuie să arătăm în practică o Ortodoxie reală. Dacă iubim o Ortodoxie ideală, cerească, şi nu ne străduim să menţinem unitatea şi bunul mers al Ortodoxei concrete de astăzi, din ţări majoritare ortodoxe sau ţări unde creştinii ortodocşi sunt minoritari, atunci nu împlinim toată responsabilitatea, dacă nu ne interesăm de viaţa întregii Ortodoxii, nu doar de viaţa şi activitatea unei Biserici Autocefale locale".

A existat şi un mesaj al Marelui Sinod către "poporul ortodox şi toţi oamenii de bună voinţă" în care s-a subliniat că: prioritatea majoră a acestor lucrări a fost proclamarea unităţii Bisericii Ortodoxe; explozia fundamentalismului din sânul diferitelor religii reprezintă expresia unei religiozităţi morbide; dialogulul cu celelalte culte creştine, fără compromisuri, este foarte important; biserica nu face niciun fel de politică; actuala criză ecologică se datorează unor cauze morale şi spirituale.