Banca Centrală Europeană (BCE) va pregăti în următoarele săptămâni un program de achiziţii de obligaţiuni prin operaţiuni pe piaţa liberă, de o amploare "suficientă pentru a-şi atinge obiectivele", însă va acţiona doar după ce guvernele zonei euro vor activa fondurile de urgenţă pentru a face acelaşi lucru, a declarat, ieri, preşedintele BCE, Mario Draghi.
Actualele randamente plătite de unele state sunt inacceptabile, a afirmat Draghi într-o conferinţă de presă organizată la finalul unei şedinţe de politică monetară. Şeful BCE a repetat că euro este "ireversibil".
Noul program de achiziţii de obligaţiuni este diferit de precedentul, a spus el, citat de Mediafax. Guvernele trebuie să-şi îndeplinească angajamentele privind reformele fiscale pentru a putea beneficia de program. De asemenea, mecanismul se va concentra pe achiziţia de instrumente financiare cu maturitate mai scurtă.
Italia şi Spania trebuie să ceară pachete de ajutor financiar, condiţionate de luarea anumitor măsuri, pentru a primi sprijin din partea Mecanismului European de Stabilitate/Fondul de Stabilitate Financiară şi a BCE, potrivit preşedintelui BCE.
"Este un efort diferit de precedentul (program de achiziţii de obligaţiuni, n.r.). Se încadrează foarte clar în mandatul nostru, printre instrumentele de politică monetară", a declarat Draghi, citat de cotidianul The Guardian.
Draghi nu a fixat limite pentru achiziţiile de obligaţiuni ale BCE, o schimbare majoră faţă de programul lansat de predecesorul său, Jean-Claude Trichet, notează Financial Times.
Orice acţiune a BCE de achiziţie de obligaţiuni în sprijinul unor state este condiţionată de utilizarea de către guvernele zonei euro a fondurilor de urgenţă. BCE a cheltuit până în prezent 210 miliarde de euro pentru achiziţia de obligaţiuni prin programul lansat în mai 2010.
Preşedintele BCE se aşteaptă ca tensiunile de pe piaţa datoriilor să afecteze creşterea economică a zonei euro. Şomajul va avea, de asemenea, impact asupra creşterii, lovită şi de încetinirea înregistrată la nivel global.
În unele ţări au fost înregistrate prime de risc extrem de ridicate pentru unele guverne din zona euro. Această situaţie limitează politica monetară, a spus el.
BCE va lua măsuri şi în privinţa îngrijorărilor investitorilor privaţi referitoare la o eventuală prioritate la plată a obligaţiunilor deţinute de BCE, a adăugat Draghi.
Acordarea unei licenţe bancare Mecanismului European de Stabilitate, propunere susţinută de Franţa şi Italia, contravine legislaţiei europene, a declarat preşedintele BCE. Licenţa bancară ar da dreptul fondului să acceseze lichidităţi de la BCE.
• BCE a menţinut dobânda de politică monetară la 0,75%
Banca Centrală Europeană a menţinut ieri dobânda de politică monetară la 0,75%, decizie anticipată de majoritatea economiştilor. "Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate, la nivelurile de 0,75%, 1,50% şi, respectiv, 0,00%", se arată într-un comunicat transmis ieri de instituţie.
La şedinţa de la începutul lunii iulie, BCE a coborât dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 1% la 0,75%, şi a redus rata depozitelor la zero, decizii fără precedent în istoria instituţiei, care încearcă să stimuleze economia europeană în contextul crizei datoriilor de stat.
Banca Angliei a menţinut ieri dobânda de politică monetară la minimul de 0,5% şi plafonul programului de "relaxare cantitativă" la 375 miliarde lire sterline, decizii anticipate de majoritatea economiştilor contactaţi de Bloomberg.
Instituţia a lansat miercuri programul "Finanţare pentru Creditare", prin care încearcă să combată recesiunea prin recompensarea băncilor care acordă împrumuturi. În luna iulie, banca a extins cu 50 miliarde lire programul de relaxare cantitativă, care presupune achiziţii de obligaţiuni de pe piaţa secundară pentru a reduce costul creditului şi a creşte lichiditatea din economie.
Lira sterlină s-a apreciat faţă de dolar după anunţarea deciziilor de ieri.
Economia Marii Britanii a înregistrat în trimestrul al doilea o contracţie de 0,7% din PIB faţă de primele trei luni ale anului, fiind în recesiune de trei trimestre consecutive. Economia nu şi-a revenit după criza financiară mondială de acum trei ani, iar Marea Britanie trece prin prima recesiune dublă din anii "70.
Rezerva Federală a Statelor Unite a anunţat miercuri că va lua măsuri de relaxare a politicii monetare pentru a stimula economia, în special în contextul condiţiilor dificile de pe piaţa muncii, cu un şomaj ridicat, de peste 8%.
• Bursele europene au trecut pe scădere după declaraţiile lui Draghi
Cotaţiile pe bursele europene au trecut ieri pe scădere, după ce preşedintele BCE, Mario Draghi, nu a reuşit să calmeze temerile investitorilor, care aşteptau noi măsuri de combatere a crizei datoriilor suverane. BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, a pierdut 2,7%, inversând avansul din prima parte a şedinţei. Veolia Environnement a coborât cu 12%, după ce a raportat că situaţia economică dificilă din Franţa şi Italia a influenţat rezultatele în prima jumătate a anului. Acţiunile Deutsche Post au crescut, cu 2,2%, după rezultate peste aşteptări.
Indicele Stoxx Europe 600 a pierdut 1% până la 14:04 (ora Londrei). Indicatorul a avansat cu 3,7% începând de pe 26 iulie, când Draghi a declarat că BCE va face tot ce este necesar pentru protejarea euro.