Marius Obreja: "AVAS a adus miliarde de euro la bugetul de stat"

Sumele pe care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) le-a adus la bugetul de stat, de la înfiinţare, sunt de ordinul miliardelor de euro, a declarat preşedintele AVAS, Marius Obreja. Instituţia pe care o conduce încearcă să atragă noi creanţe şi participaţii la companii aflate în dificultate, cu resurse minime pentru buget, şi să realizeze reorganizări viabile ale acestor companii, a afirmat domnia sa, cu ocazia aniversării a douăzeci de ani de activitate de către AVAS. La eveniment au fost prezenţi o parte dintre foştii preşedinţi ai AVAS, respectiv Mircea Ursache, Teodor Atanasiu, Ionel Blănculescu şi Radu Sîrbu.

"Realitatea este că AVAS, care face obiectul unor prejudecăţi, din partea populaţiei, a mass-media şi a politicienilor, a adus sume importante fără cheltuială la bugetul de stat. Din nefericire, toate mutaţiile din ultimii ani au sărăcit instituţia şi au introdus-o într-un sistem de salarizare total inadecvat", a declarat Mircea Ursache. Domnia sa consideră că instituţia ar trebui să fie readusă în subordinea premierului, din cea a Secretariatului General al Guvernului, unde este în prezent.

AVAS poate să joace un rol important pe piaţa creanţelor, preluând portofolii de la bănci, cărora ar urma să le fie oferite titluri de stat, pentru a îşi recupera sumele împrumutate, consideră Mircea Ursache, care a precizat că o astfel de măsură nu încalcă legislaţia europeană cu privire la acordarea de ajutoare de stat, deoarece au caracter social.

Teodor Atanasiu este de părere că societatea românească trăieşte un mare paradox, în condiţiile în care AVAS este lăudat pentru activitatea desfăşurată, în timp ce statul este considerat cel mai slab administrator. Domnia sa a afirmat că a fost întrebat adesea când urmează ca instituţia să îşi finalizeze activitatea şi, apoi, să se desfiinţeze, arătând că aceasta are şi alte obiective în afară de privatizarea activelor statului. "AVAS a fost un adevărat medic pentru economia românească şi a avut unul din cele mai mari merite pentru trecerea României la economia de piaţă", a afirmat Teodor Atanasiu.

Ionel Blănculescu a declarat că activitatea de recuperare de creanţe a predecesoarei AVAS, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), a permis ca, astăzi, CEC Bank, "Artrom Slatina" şi "Şantierul Naval Constanţa" să fie companii de succes. "Faptul că CEC a devenit o bancă respectată şi un jucător de piaţa bancară, în ciuda episoadelor de la sfârşitul anilor "90, se datorează AVAS. CEC Bank de azi este produsul AVAS", a subliniat domnia sa. Fostul preşedinte AVAS consideră că este nevoie să existe o singură entitate responsabilă pentru privatizare în ţara noastră, astfel încât să nu mai avem parte de procese eşuate, precum în cazul "Cuprumin" sau al "Oltchim".

De asemenea, ţara noastră ar trebui să se inspire din cazurile Cehiei şi Poloniei, în care companii aflate în proprietea statului se extind şi îşi consolidează poziţiile la nivel regional, potrivit domniei sale. Ionel Blănculescu este de părere că Guvernul ar trebui să creeze un fond suveran de investiţii, care împreună cu AVAS, să contribuie la o mai mare deschidere a economiei locale faţă de statele din Golful Persic, China şi Rusia.

Radu Sîrbu a declarat că o greşeală fundamentală care s-a făcut în procesul de privatizare în ţara noastră a constat în distribuirea responsabilităţii către ministere. "Ministerele sunt instituţii care ocupă cu reglementarea, nu trebuie făcute responsabile pentru realizarea de privatizări", a explicat fostul preşedinte AVAS.

Perioada în care domnia sa a condus Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), predecesoare a AVAS, a fost foarte dificilă, din cauză că oferta de active depăşeşte cu mult cererea, iar statul nu garanta dreptul de proprietate, ci doar îl proteja, ceea ce a ţinut departe mulţi investitori străini, însă a reprezentat baza pentru relansarea economică din perioada 2000-2008, a precizat Radu Sîrbu.

• AVAS deţine participaţii de 250 milioane euro la 689 companii

AVAS are în prezent, în portofoliu, 689 de companii cu 15.000 de angajaţi în administrare-privatizare - la care Autoritatea deţine participaţii de 250 milioane euro dintr-un capital social total de 1,13 miliarde euro. De asemenea, AVAS are de recuperat creanţe de 1,6 miliarde dolari de la circa 45.000 de debitori. În ceea ce priveşte procesul de post-privatizare, Autoritatea are în monitorizare 3.000 de contracte.

Totodată, AVAS are în portofoliu 19.000 de litigii, inclusiv dosare de insolvenţă sau faliment, iar câştigarea lor va aduce la bugetul de stat 1,16 miliarde euro.

În perioada 1992 - 2011, AVAS a privatizat 7.726 de societăţi, fiind încheiate 11.191 de contacte de privatizare. În aceeaşi perioadă, au intrat în monitorizare postprivatizare 11.177 de contracte şi s-au reziliat 1.703 contracte, încheindu-se monitorizarea pentru alte 6.502 contracte. De asemenea, în acelaşi interval de timp, 1.448 de contracte de privatizare au avut clauze de investiţii pentru un număr de 1.419 societăţi.

Volumul investiţional total angajat/confirmat pentru 1992 - 2012 este de 1,30 miliarde euro, fiind realizate investiţii de 383,22 milioane euro. Ajutoarele de stat acordate prin AVAS s-au ridicat la 2,02 miliarde lei pentru 59 de societăţi comerciale, iar ajutorul acordat efectiv în perioada 1999 - 2009 s-a cifrat la 1,84 miliarde lei.

La finele lui 2011, AVAS avea în portofoliu 351 de societăţi privatizabile, cu capital social de 3,25 miliarde lei şi 338 de societăţi în proceduri de lichidare sau dizolvare, cu un capital social de 1,77 miliarde lei.

Conform datelor prezentate de AVAS, instituţia a contribuit la cele mai importante privatizări din România, între care "Astra Vagoane Călători Arad", "Promex Brăila", "Oţelinox Târgovişte", "Automobile Craiova", BCR, BRD, "Rulmenţi Bârlad" şi "Automobile Dacia Piteşti".