MASĂ ROTUNDĂ LA ZIARUL BURSA Ionel Blănculescu propune un proiect european de management al datoriilor suverane

• Ionel Blănculescu propune un proiect european de management al datoriilor suverane

• "Pericolul mare constă în panică şi ulterior contagiune!"

Suntem în pragul panicii pe piaţa financiară a zonei euro, este de părere economistul Ionel Blănculescu, care a şi propus un proiect la nivel european, pentru managementul datoriilor suverane, după cum ne-a declarat în cadrul unei mese rotunde organizate, de ziarul BURSA.

"Panica deja a cuprins sistemul bancar din zona euro, dar nu se vede încă, se simte", ne-a spus Ionel Blănculescu, care a adăugat: "De aceea, în urmă cu o lună şi jumătate, în timp util, consider eu, am lansat un proiect de soluţie, pe care l-am transmis la principalele cancelarii europene".

Planul economistului prevede crearea Agenţiei Europene pentru Datoriile Suverane, o agenţie în subordinea Comisiei Europene şi în coordonarea BCE.

Domnul Blănculescu ne-a explicat: "Această agenţie preia de la băncile din zona euro creanţele asupra statelor, le centralizează şi concentrează şi emite obligaţiuni, în cuantumul acestor sume, care sunt vândute către CE şi BCE. Cu sumele obţinute de la aceste două foruri europene se capitalizează băncile europene, iar cu sumele recuperate de la statele in culpă, se răscumpără obligaţiunile vândute Comisiei Europene şi BCE, închizând procesul, cu beneficii pentru toate părţile implicate.

Statele, la rândul lor, fac un trans-fer temporar de suveranitate către UE, adică permit agenţiei să acţioneze la nivelul acestora, consensual, bineînţeles, în vederea recuperării parţiale sau totale a sprijinului financiar european".

Potrivit lui Ionel Blănculescu, agenţia poate valorifica o serie întreagă de active, creanţele pe care statele le au asupra altor state, în special din afara UE, parţial rezervele de aur, companiile preluabile şi multe alte active valoroase.

Principiul după care se ghidează iniţiatorul proiectului este ca cei res-ponsabili de neonorarea la scadenţă a obligaţiilor asumate către băncile europene, în baza împrumuturilor contractate ani de-a rândul, trebuie să răspundă şi material, "nu numai să fie spectatori la eforturile imense făcute de contribuabilii europeni, inclusiv români, care nu au nicio vină sau implicare în această gigantică deturnare de fonduri la nivel statal european, făcută de politicienii care au fost în guvernele acelor ţări".

Domnul Blănculescu ne-a semnalat şi că există şi două confirmări europene a soluţiei româneşti, "parţiale bineînţeles, pe alt plan de gândire şi logică financiară": una din partea Commerzbank Germania, un gigant financiar bancar mondial, cu o valoa-re a activelor de aproximativ 800 miliarde euro, care a anunţat duminica trecută înfiinţarea unei instituţii care să preia şi să gestioneze activele constituite de datoriile suverane din bilanţul băncii, pentru a evita infectarea celorlalte active, iar o a doua, chiar sâmbătă, când ministrul german de finanţe a declarat că fiecare stat trebuie să-şi creeze o instituţie financiară, care să preia balastul datoriilor suverane, care depăşeşte 60% din PIB şi să recupereze aceste sume în ani de zile, de la contribuabilii proprii, prin taxarea acestora.

Astfel, Ionel Blănculescu arată că soluţia sa (n.r. care se regăseşte şi pe siteul acestuia, explicată în detaliu, www.blanculescu.ro) devine din ce în ce mai aplicabilă, mai aproape de a fi pusă în practică. Domnia sa a precizat că două cancelarii europene l-au contactat, declarându-şi interesul pentru iniţiativă.

Domnul Blănculescu a explicat şi de ce consideră că pericolul cel mai mare este declanşarea panicii: "La nivel european, ani de-a rândul, băncile şi-au plasat resursele atrase în titluri de stat (care erau considerate instrumente financiare cu grad de risc zero). Acest lucru s-a schimbat acum, şi principalele bănci au ajuns să deţină activele de mii de miliarde de euro pe datorii suverane, adică pe aceste titluri sau obligaţiuni de stat. Perspectiva pe termen mediu la nivelul acestor bănci este de 2-3000 de miliarde de euro, iar sumele scadente care nu au putut fi rambursate de către state au depăşit deja 240 de miliarde euro, din care 80 de miliarde ard efectiv, băncile europene nemaiputând funcţiona fără ca cineva să compenseze aceste sume, în cazul soluţiei propuse, Agenţia Europeană pentru Datorii Suverane. Ard pentru că ele au fost atrase de la populaţie şi de la companii, prin depozite sau alte instrumente financiare similare.

Pericolul mare, care nu poate fi stăpânit, este cel la nivel psihologic, al panicii şi, ulterior, al contagiunii".

Potrivit domniei sale, la acest moment, în sistemul bancar european se produce o infectare prin contagiune: "Virusul se extinde de la o bancă la alta prin transferurile proprietarilor de bani, prin conversii valutare sau orice alte instrumente financiare prin care deţinătorii de resurse financiare îşi pot proteja fondurile deţinute. De exemplu, conversiile valutare sunt dovedite prin a patra săptămână de apreciere a dolarului faţă de euro (n.r. săptămâna trecută)".

Economistul citat a mai adus în dis-cuţie planul comun al băncilor centrale pentru gestionarea lichidităţilor din sistemzul bancar: "Din informaţiile care circulă pe piaţa financiară europeană, în noaptea de marţi spre miercuri săptămâna trecută, eu aflându-mă la Bruxelles, la acel moment, am aflat că una dintre cele mai mari bănci europene, nu se cunoaşte la nivel public numele, din raţiuni les-ne de înţeles, ar fi fost la un pas să intre în incapacitate de plată şi să nu mai fie in stare să-şi onoreze ordinele de plată ale clienţilor, ceea ce ar fi însemnat iniţierea exploziei sistemului financiar bancar european, anunţată din ce în ce mai frecvent de mari personalităţi economice europene. Imediat, a doua zi, băncile central europene, în special BCE, şi chiar FED de peste ocean au anunţat un plan comun de gestionare a lichidităţilor la nivelul sistemului bancar european, confirmând de fapt, că ceva grav s-a întâmplat şi încercând să stingă începutul de panică pe piaţă. Sunt însă numai paleative, cu durată de valabilitate la nivel de zile sau săptămâni".

Ionel Blănculescu a mai adăugat: "Băncile rostogolesc tot timpul datoriile. Iau banii mei ca să-l satisfacă pe cel din stânga sau din dreapta. Dar, la un moment dat, când suma de nemulţumiţi sau de clienţi care vor să-şi transfere fondurile sau să le fie onorate ordinele de plată la timp vor veni la bancă, pe motiv de neonorare a solicitărilor acestora, instituţiile bancare nu vor mai avea capacitatea să îi satisfacă".

România este legată direct şi indirect de ce se întâmplă în Europa, însă nu va suferi foarte mult, mai consideră Ionel Blănculescu: "Dacă explozia în zona euro va fi totală, în România vor ajunge numai schije, normal că vor fi efecte şi la noi, însă România este protejată prin faptul că este nesemnificativă din punct de vedere financiar şi nu există în spaţiul euro, între cele 17 state care au adoptat moneda unică.