Preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentul European au ajuns miercuri seară la un acord provizoriu asupra proiectului legislativ privitor la transferul de proceduri în investigaţiile penale, transmite agerpres.
Noul regulament introduce norme ce stabilesc condiţiile în care procedurile penale iniţiate într-un stat membru al UE pot fi transferate către alt stat membru, contribuind astfel la combaterea mai eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere, precizează sursa.
Potrivit agerpres, ''Combaterea eficientă a infracţionalităţii înseamnă şi că ţările din UE cooperează pentru ca investigaţia penală să se desfăşoare în ţara cel mai bine plasată pentru a servi justiţiei. Această lege va fi un mare pas înainte pentru ca acest lucru să se întâmple'', a declarat ministrul belgian al justiţiei Paul Van Tigchelt, în numele preşedinţiei Consiliului UE.
Regulile convenite de Consiliul UE şi Parlamentul European vor îmbunătăţi, de asemenea, respectarea drepturilor fundamentale ale suspectului sau ale acuzatului în procesul de transferare a procedurilor penale de la un stat membru la altul, transmite sursa indicată.
În plus, noul regulament va contribui la prevenirea impunităţii atunci când este refuzată predarea unei persoane unui alt stat membru, conform unui mandat de arestare european. Transferarea procedurilor va garanta faptul că persoana respectivă va răspunde în faţa justiţiei, potrivit sursei citate.
Conform agerpres, în viitor, autorităţile dintr-o ţară vor decide să solicite transferul procedurilor (către alt stat membru) pe baza unei liste de criterii, printre care:
- fapta penală a fost comisă pe teritoriul statului membru către care urmează să fie transferate procedurile sau majoritatea efectelor faptei s-au produs în acel stat membru;
- unul sau mai mulţi suspecţi sau persoane acuzate sunt cetăţeni sau rezidenţi în acel stat membru;
- unul sau mai mulţi suspecţi sau persoane acuzate sunt prezenţi în statul membru către care urmează să fie transferate procedurile;
- majoritatea probelor legate de anchetă sau majoritatea martorilor locuiesc în acel stat membru;
- există proceduri penale în desfăşurare cu privire la aceleaşi fapte sau la alte fapte contra suspectului sau persoanei acuzate în statul membru care ar deveni responsabil pentru proceduri.
În cel mult 60 de zile de la primirea cererii, ţara căreia i se solicită să accepte transferul procedurilor trebuie să aducă decizia sa (acceptarea sau refuzul transferării) la cunoştinţa ţării ce doreşte să transfere aceste proceduri. Acest interval poate fi extins cu cel mult 30 de zile, menţionează sursa.
O ţară ar trebui să refuze transferarea procedurilor dacă, potrivit legislaţiei sale, nu este posibil să continue procedurile penale în legătură cu faptele ce fac obiectul cererii de transferare. De exemplu, acesta ar fi cazul dacă o faptă în legătură cu care a fost făcută cererea nu constituie o faptă penală conform legislaţiei statului solicitat, notează agerpres.
Acordul provizoriu între Consiliul UE şi PE va fi prezentat spre aprobare reprezentanţilor statelor membre (Comitetul reprezentanţilor permanenţi, COREPER) şi Comisiei pentru afaceri juridice a PE. După aprobare, textul va trebui să fie aprobat oficial de Consiliu şi Parlament, înainte de a fi publicat în Jurnalul oficial al UE. Regulamentul va începe să se aplice la doi ani după publicarea în Jurnalul oficial, potrivit sursei menţionate.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.03.2024, 10:47)
Pe langa dictatura financiara,
e bine venita si controlul justitiei,in colonii,
nasoale vremuri,fratilor