MĂSURA 3, LA DNA Dosar penal pentru fraudarea aplicaţiei privind granturile pentru investiţii

Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, a depus o plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu suspinciunile apărute cu privire la modul în care s-a derulat implementarea Măsurii 3-granturi pentru investiţii, măsură introdusă prin OUG 130/2020, OUG 174/2020 şi OUG 199/2020. Prin această măsură, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului acordă granturi pentru investiţii în valoare cuprinsă între 50.000 şi 200.000 euro fiecare. Bugetul total este de 550 milioane de euro, din care 478,25 milioane euro sunt ajutor nerambursabil, iar restul reprezintă cofinanţarea asigurată de beneficiarul final. Granturile pentru companii vin din fondurile europene, mai precis din Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de Covid-19. Beneficiarii sunt microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii (IMM).

Anunţul referitor la plângerea penală înaintată către DNA a fost făcut de ministrul Năsui într-un comunicat de presă referitor la moţiunea simplă pe care liderii PSD au declarat, în urmă cu două zile, că o vor introduce în Parlament. Suspiciunile de fraudă se referă la faptul că antreprenorii care au depus proiectele pentru finanţare în ultimele două zile dinaintea termenului-limită (29 ianuarie 2020) ar fi avut informaţii despre procentul de cofinanţare, pe baza căruia se făcea departajarea între proiecte.

Amintim că ministrul Economiei, Claudiu Năsui a anunţat săptămâna trecută, într-o postare pe pagina oficială de Facebook, că există persoane care ar fi divulgat informaţii din procesul de acordare a împrumuturilor nerambursabile. Mai mult, el a confirmat investigaţiile de presă care au arătat că mare parte din fondurile acordate pentru investiţii în criză au finanţat de fapt achiziţii imobiliare.

În perioada de înscriere pentru granturile acordate prin măsura 3 au aplicat 27.736 firme. Admiterea la finanţare s-a făcut în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la evaluarea planurilor de investiţii online. La punctaje egale, primul criteriu de departajare a fost procentul de cofinanţare. La cofinanţări egale, departajarea urma a fi făcută în funcţia de valoarea cifrei de afaceri, iar în caz de egalitate, firmele erau departajate de ordinea înscrierii în aplicaţie.

Referitor la neregulile privind măsura 3, acestea au fost semnalate şi de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Antreprenorii au solicitat, recent, o verificare strictă din partea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi a Corpului de Control al prim-ministrului cu privire la persoanele care au avut acces la baza de date a programului şi care au accesat alte secţiuni decât cele pentru care le-a fost acordat accesul, precum şi la numărul de accesări ale fiecărei secţiuni şi momentele în timp. Antreprenorii au mai cerut şi verificarea informaţiilor conform cărora angajaţi ai băncilor au avut acces la baza de date cu aplicaţiile şi dacă există o corelaţie între aceştia şi proiectele câştigătoare pe măsura 3.

"Am primit semnale că mulţi oameni au fost contactaţi de bănci imediat după depunerea aplicaţiei pe măsura 3, ceea ce arată că reprezentanţii instituţiilor bancare ştiau din timp ce proiecte au şanse mari pentru a primi finanţare, ceea ce nu este normal", a declarat, recent, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că, în ultima zi a apelului, s-au depus 47,18% din proiectele câştigătoare, fapt care ridică mari semne de întrebare cu privire la informaţiile din interiorul aplicaţiei cu privire la procentele de cofinanţare folosite de aplicanţi până în ultima zi.

"Numai în regiunea Nord-Vest, 63,07% din proiectele depuse în ultima zi au fost câştigătoare, lucru nemaiîntâlnit până acum la niciun program şi la nicio măsură finanţată din bugetul de stat sau din fonduri europene", a mai spus Florin Jianu.

Pe lângă aceste lucruri, antreprenorii mai arată că au apărut în presă suspiciuni privind scurgerea de informaţii cu privire la aplicaţiile depuse şi la faptul că unii aplicanţi au avut informaţiile necesare privind condiţiile de atins pentru ca solicitările să fie aprobate. Acest fapt a dus ca 82,7% din solicitările aprobate să fie depuse în ultimele 5 zile, adică în perioada 25-29 ianuarie inclusiv.