Obiectivul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat în ultimele 12 luni a fost recâştigarea pieţelor internaţionale tradiţionale, unde produsul românesc este recunoscut pentru calităţile şi performanţele sale, a declarat Ştefan Radu Oprea, ministrul de resort, în cadrul celei de-a doua ediţii a International Business Forum, eveniment ce s-a desfăşurat, ieri, la Bucureşti. Domnia sa a precizat că în urma acestei acţiuni, în acest moment ţara noastră înregis-trează o balanţă economică pozitivă cu ţările din Golf, în special în privinţa comerţului cu produse agricole şi alimentare.
Ministrul de resort s-a referit şi la dimensiunea economică a parteneriatelor strategice şi a susţinut că relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA cunosc un trend ascendent. Ştefan Radu Oprea a precizat: "Dacă noi spunem că valoarea comerţului cu SUA se ridică la 2,5 miliarde de dolari, omologii noştri americani susţin că valoarea comerţului lor cu România se ridică la 3 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă un plus de 500 de milioane de dolari în favoarea ţării noastre şi a oamenilor de afaceri de aici".
Ministrul pentru mediul de afaceri a menţionat că se aşteaptă ca firmele româneşti care exportă produse să cunoască o dezvoltare consistentă în perioada următoare, mai ales prin prisma acordurilor comerciale de liber schimb semnate sau care urmează să fie semnate de Uniunea Europeană cu Japonia, Vietnam şi Singapore. El s-a referit şi la programul de internaţionalizare a firmelor din ţara noastră, prin care ministerul de resort a alocat peste 70 milioane lei pentru participarea, sub brandul de ţară, a companiilor româneşti, la târgurile şi expoziţiile internaţionale. Prin acest program, Ministerul pentru Mediul de Afaceri urmăreşte prezenţa companiilor româneşti pe pieţele regionale şi internaţionale, precum şi posibilitatea unei infuzii de capital extern pentru dezvoltarea afacerilor din ţara noastră.
Ştefan Radu Oprea a declarat: "Din păcate, cifrele nu ne sunt prietenoase. Astăzi suntem sub jumătate din media Uniunii Europene cu privire la numărul firmelor care exportă. De aceea, propun realizarea unui nou program: Start Export. Acest program se va baza pe trei piloni. În primul vom realiza un incubator de afaceri destinate exportului, pe care îl vom completa cu un program pilot de educare. Al doilea pilon constă într-o prezenţă a noastră mai activă în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, unde vom des-chide un sediu în care fiecare companie îşi va putea prezenta produsele şi va putea încheia contractele externe. Ultimul pilon constă în realizarea unei platforme privitoare la capacitatea de export a României".
Ministrul pentru Mediul de Afaceri s-a referit şi la programul Start-Up Nation şi a susţinut că beneficiarii finanţărilor acordate de către stat vor fi viitorii exportatori ai României, iar firmele înfiinţate prin acest program vor fi beneficiare şi ale internaţionalizării afacerilor desfăşurate.
• Fondurile europene, un sprijin real pentru micii întreprinzători
Prezentă la evenimentul organizat la Palatul Parlamentului şi la care au mai participat reprezentanţii corpului diplomatic şi câteva sute de oameni de afaceri, Roxana Mânzatu, ministrul fondurilor europene a afirmat că statul trebuie să se ocupe de educaţia antreprenorială a cetăţenilor cu idei bune de afaceri şi care primesc subvenţii prin fonduri europene sau prin programe de genul Start-Up Nation.
Ministrul fondurilor europene s-a referit la cele 8715 noi afaceri care au primit subvenţii din bugetul Uniunii Europene. Roxana Mânzatu a declarat: "Aceste 8715 start-up-uri susţinute din bani europeni au avut, în afară de subvenţie, şi de o parte de formare, adică ne-am ocupat de educaţia antreprenorială a viitorilor oameni de afaceri. A fost prima variantă de finanţare integrată pentru antreprenori care a avut loc în ţara noastră".
Pentru cele 8715 de noi firme, Ministerul Fondurilor Europene a plătit o subvenţie totală de 557 de milioane de euro.
Ministrul de resort a precizat: Minis-terul Fondurilor Europene a găsit, împreună cu partenerii economici şi sociali, această formulă, ca din Programul Operaţional Capital Uman, unde scopul nostru e să ajutăm o mai bună integrare pe piaţa muncii a diverselor categorii de persoane, să găsim o manieră de a folosi o parte din bani pentru a sprijini start-up-urile, inclusiv ca formă de self-employment, crearea de mici afaceri, şi ne-am adresat celor din mediul urban, pentru că aşa a fost gândit programul. Micile afaceri au fost susţinute din România Start-Up Plus - o componentă a Programului Operaţional Capital Uman şi din Dias-pora Start-Up".
Domnia sa a declarat că politica guvernamentală de finanţare a noilor afaceri a fost creată pe baza poziţiei codaşe a României în topul european al densităţii start-up-urilor la suta de locuitori.
În opinia sa, România mai are foarte mult de muncă pentru a ajunge la un ecosistem antreprenorial de dorit.
Ministrul Roxana Mânzatu a spus: "Cred că este mult, mult de muncă, zi de zi, pentru a crea în România acel ecosistem antreprenorial pe care ni-l dorim, dar potenţialul este de asemenea uriaş şi merită să vedem fiecare pas pozitiv pe care îl facem, cu bani europeni sau de la bugetul de stat".
1,4 miliarde de euro, reprezintă contribuţia iniţială din bugetul Uniunii Europene pentru înfiinţarea şi sprijinirea a 2840 de firme româneşti, pe Programul Operaţional Regional Axa 2. Prin acest program au fost finanţate microînreprinderile din mediul urban şi rural, care şi-au cumprat echipamente, tehnologie, şi-au creat şi dezvoltat noi spaţii de producţie. La aceas-tă sumă se adaugă cele 557 milioane euro pentru firmele finanţate prin Programul Operaţional Capital Uman şi 235 de milioane de euro pentru crearea de afaceri agricole în mediul rural. Practic Uniunea Europeană, din anul 2014 şi până acum a investit 2,1 miliarde euro pentru sprijinirea întreprinzătorilor mici şi mijlocii din ţara noas-tră. Ministrul Roxana Mânzatu a mai spus că pe viitorul exerciţiu bugetar european, 2021-2027, 6 miliarde de euro vor fi alocaţi pentru sprijinirea competitivităţii IMM-urilor, pentru digitalizare şi inovare. Domnia sa a mai spus că ministerul pe care îl conduce va selecta în perioada următoare băncile care să ofere garanţii pentru firmele care doresc să îşi internaţionalizeze afacerile şi să vândă peste hotare produse româneşti.
• Relaţii comerciale bune cu partenerii strategici
Reprezentanţii corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti au susţinut că firmele din ţara noastră au devenit interesante pentru partenerii externi şi că în ultima perioadă se constată înmulţirea parteneriatelor dintre companiile române şi cele străine în diferite domenii de activitate.
David Saranga, ambasadorul Israelului, a afirmat că o condiţie esenţială pentru un mediu de afaceri sănătos o reprezintă investiţia statului în capitalul uman şi în educaţia antreprenorială a cetăţenilor. Excelenţa sa a spus: "Companiile din Israel au nevoie de pieţe pe care nu le-au putut accesa până acum. De aceea, cheia succesului unor parteneriate între firmele româ-neşti şi cele din Israel o reprezintă crearea de joint-venture care să se ocupe de capitalul uman, de cyber-security, de IT, de Inteligenţă Artificială şi care să găseacă noi pieţe pe care să vândă produsele respective".
Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii, a spus că ţara noastră poate fi un jucător economic important la nivel internaţional şi că economia româneas-că ar trebui să urmeze modelul britanic cu privire la internaţionalizarea afacerilor. Domnia sa a precizat că branduri precum Dacia şi UiPath au devenit sinonime cu exportul româ-nesc şi că Marea Britanie oferă multe oportunităţi de afaceri, de investiţii profitabile şi că guvernul de la Londra susţine antreprenorii.
Andrew Noble a afirmat: "În acest moment, peste 150 de companii româ-neşti au sprijinul ambasadei noastre pentru a-şi deschide afaceri în Marea Britanie, mai ales în domeniul inovării. Companiile româneşti sunt extrem de importante pentru Marea Britanie. De exemplu, transportatorii români livrează anual peste 3,28 milioane de tone de produse în Marea Britanie. Investitorii britanici sunt interesaţi de România, în special de domeniul IT şi, mai nou, în industria siderurgică şi aici amintesc preluarea combinatului de la Galaţi de compania Liberty Steel".
Ambasadorul Marii Britanii a mai spus că îşi doreşte ca Bursa de Valori Bucureşti să colaboreze mai des cu London Stock Exchange atât pe listări comune, cât şi în alte domenii.
În legătură cu ce se va fi după Brexit, Andrew Noble a menţionat că în 24 septembrie, la Camera de Comerţ şi Industrie a României, mai mulţi experţi din cadrul guvernului britanic vor oferi oamenilor de afaceri din ţara noastră toate informaţiile necesare cu privire la regimul vamal şi al importurilor ce ar urma să intre în vigoare la 1 noiembrie 2019.
În privinţa relaţiilor comerciale cu SUA, Joshua Burke, ataşatul comercial din cadrul ambasadei americane, a precizat că în ultimii ani a crescut valoarea exporturilor româneşti peste Ocean, precum şi colaborarea dintre oamenii de afaceri americani şi româ-ni în domeniul IT, în hi-tech, dar şi în privinţa dezvoltării unor întreprinderi mici şi mijlocii.