Măsurile fiscale impuse de Bruxelles: TVA de 19%, impozit progresiv şi impozit de 20% pe venit

Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, susţine că măsurile fiscale discutate de premierul Marcel Ciolacu cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bruxelles, la finalul săptămânii trecute, trebuie implementate, pentru că, altfel, planează riscul respingerii de către Consiliul European a modificării ţintei de deficit bugetar pentru finalul acestui an şi pentru finalul anului viitor.

"Guvernul a solicitat la Bruxelles ca ţinta de deficit bugetar să fie de 5,5% din PIB pentru 2023. Deficitul pentru 2024 o să fie 4,25% şi, în 2025, proiecţia este că putem intra sub 3%. Este proiecţia Ministerului de Finanţe, trebuie să o agreeze Coaliţia de guvernare, iar Comisia să o pună pentru ajustare în Consiliul European. Nu înseamnă că s-a agreat cu Comisia, e doar proiecţia Ministerului de Finanţe Dacă aceste noi ţinte de deficit nu se aprobă, intrăm de la 1 ianuarie 2024 cu ţinta de deficit de 3%, iar asta ar însemna o catastrofă pentru ţară. Ar trebui să reducem cu 40 miliarde lei cheltuielile bugetului de stat, ceea ce nu se poate. E nerealistic", a avertizat ministrul Marcel Boloş, într-un interviu acordat pentru Libertatea, înainte ca, aseară, să prezinte liderilor coaliţiei PSD-PNL măsurile fiscal-bugetare pe care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament.

Ministrul Finanţelor a precizat că, pe lângă măsurile propuse de Cabinetul Ciolacu, reprezentanţii Comisiei Europene au solicitat trei măsuri structurale cu impact bugetar pe termen lung.

"Prima măsură cerută de Comisia Europeană este renunţarea la cotele reduse de TVA de 5% şi 9% şi trecerea la o singură cotă de TVA de 19%. Teoretic, acest lucru se va întâmpla de la 1 ianuarie 2025, dacă ne obligă să respectăm raportul Băncii Mondiale, care vine cu recomandări pe acest domeniu. E una din măsuri. A doua este trecerea la impozitarea progresivă. A treia este unificarea cotei de impozit pe venit cu cota de CASS, respectiv ajung la 20% şi aplicarea acestei cote asupra venitului brut realizat, fără să mai deducem partea de contribuţii sociale, CASS şi CAS. Este o creştere de impozitare", a spus, pentru sursa citată, ministrul Marcel Boloş.

Guvernul trebuie să acopere o gaură de 47 miliarde lei, prin implementarea pachetului de măsuri fiscale.

"Numai pentru reducerea deficitului bugetar în anii care urmează avem nevoie anual de 20-21 miliarde lei. Reforma pensiilor generale are un impact de 15 miliarde lei, iar reforma salarizării unice de 10 miliarde lei. (...) Sunt dificultăţi financiare", a precizat Marcel Boloş.

Pe lângă cele trei măsuri suplimentare, oficialii Comisiei Europene se aşteaptă, aşa cum a declarat premierul Marcel Ciolacu la finalul întâlnirii cu Ursula von der Leyen, la reforma administrativă şi la combaterea evaziunii fiscale care este estimată că a ajuns la 10% din Produsul Intern Brut, adică peste 100 miliarde lei.

Cert este că nu există deocamdată niciun acord cu Comisia Europeană privind măsurile pe care Guvernul trebuie să le implementeze şi nici cu privire la propunerea pe care Ursula von der Leyen o va adresa Consiliului European cu privire la ţinta de deficit bugetar pentru ţara noastră. Discuţiile tehnice cu Comisia Europeană continuă în aceste zile şi, probabil, abia săptămâna viitoare se va ajunge la o înţelegere, potrivit declaraţiei de vinerea trecută a premierul Marcel Ciolacu.

Şeful Guvernului a precizat: "Comisia Europeană nu este cea care avizează o nouă încadrare în ţinta de deficit bugetar. Este evident că, în urma efortului României de a susţine Ucraina şi Moldova, avem influenţă negativă asupra bugetului, influenţă care vine de la asigurări şi de la dobânzile pentru împrrumuturi deoarece suntem o ţară cu risc ridicat din cauza conflictului desfăşurat în statul vecin. Comisia a înţeles tot acest context şi acesta este argumentul principal pentru stabilirea unei noi ţinte de deficit. Suntem deja, de câţiva ani, într-un acord privind descreşterea deficitului bugetar şi există o flexibilitate în urma argumentelor aduse de a veni cu un nou plan privind deficitul României. În urma reformelor pe care le vom implementa în ţară, Comisia va propune Consiliului o nouă ţintă privind deficitul României. Lucrurile se mută în zona tehnică pentru a găsi cele mai bune soluţii. Până la sfârşitul anului vom avea o decizie a Consiliului European privind noua ţintă de deficit".

Premierul Marcel Ciolacu a recunoscut că, în cadrul întrevederii cu Ursula von der Leyen, s-a discutat mai mult pe principii, iar poziţia Guvernului a fost ca TVA să nu crească peste 19%.

Nu se măreşte TVA peste 19% şi nu se modifică TVA pentru produsele alimentare şi medicamente. Dacă la cluburi nu mai e TVA de 5% şi este de 19%, cred că nu este o nenorocire, afirma şeful Guvernului, care însă nu a arătat că măsura majorării TVA va avea un impact major asupra HoReCa, unul dintre cele mai afectate sectoare ale economiei naţionale de-a lungul celor doi ani ai pandemiei Covid-19.

De aceea, Guvernul a dorit alte soluţii, iar oficialii europeni au atras atenţia reprezentanţilor autorităţilor de la Bucureşti că sunt aspecte în chestiuni comerciale care încalcă regulile competitivităţii şi concurenţei loiale.

"Dorim să ridicăm nivelul de luptă împotriva evaziunii fiscale care a ajuns la 160 miliarde lei, iar numai la TVA a ajuns la 20 miliarde lei, şi ne dorim scoaterea unor excepţii fiscale şi stabilirea echităţii sociale, inclusiv în privinţa legii pensiilor. Pensiile mici vor creşte cu certitudine şi va exista o abordare diferenţiată în funcţie de venit", a spus Marcel Ciolacu.

În ceea ce priveşte taxarea microîntreprinderilor, pentru care Guvernul a propus reducerea la 300.000 euro a cifrei de afaceri stabilită ca prag de impozitare cu doar 1%, după ce anterior acest prag a fost scăzut de la 1 milion euro la 500.000 euro, prim-ministrul Marcel Ciolacu a spus:

"Vom vedea care va fi soluţia privind taxarea microîntreprinderilor. E greu să dai explicaţii când vezi rulaj de peste 270 miliarde euro şi un profit direct de 15 miliarde de euro, pe care se plăteşte un impozit de doar 1% şi unii au mai beneficiat şi de scutiri de 20%".

Referitor la acest aspect, surse din mediul antreprenorial susţin că sumele prezentate de Marcel Ciolacu pentru microîntreprinderi nu corespund deloc realităţii, fiind mai mici decât cele exprimate de premier. Mai mult, surse din HoReCa susţin că i-au solicitat premierului înainte să plece la Bruxelles ca TVA să rămână în acest domeniu de activitate de 9%, dar se pare că şeful Guvernului nu a primit acceptul Comisiei Europene pentru menţinerea statu-quo-ului în acest sector economic.

În concluzie, vor fi mai multe bunuri şi servicii pentru care TVA va creşte la 19%, printre acestea numărându-se serviciile de catering şi restaurant, construirea de imobile rezidenţiale cu suprafeţe mai mici de 120 metri pătraţi şi a căror valoare este mai mică de 450.000 lei (inclusiv terenul), construirea de clădiri pentru primării, precum şi unele produse tradiţionale sau din zona montană, dar care nu se încadrează la categoria produselor alimentare.

Cert este că lista finală a măsurilor fiscale acceptate de Comisia Europeană va fi stabilită abia la finalul acestei săptămâni, chiar dacă ea va fi aprobată, anterior, de coaliţia de guvernare.

În ceea ce priveşte măsurile propuse de Guvern, acestea nu sunt acceptate de principalul partid parlamentar de opoziţie, USR.

"Clasa politică actuală ne zice că nu sunt bani şi trebuie să creştem taxele. Asta în timp ce tot ei înfiinţează tot felul de noi agenţii şi cresc cheltuielile la stat. Pentru ei sunt mereu bani. Pentru contribuabili, niciodată. (...) Motivul pentru care vor să crească TVA este pentru că TVA-ul se aplică la toţi. Şi la bătrânii care primesc pensie. Şi la copiii care primesc alocaţie. Şi la cei care primesc asistenţă socială. Toţi vom avea preţuri mai mari şi prin ele statul ne va lua taxe mai multe. Toate astea pentru că au crescut cheltuielile: pensii speciale, noi agenţii, sporuri fără număr şi zeci de mii de noi angajaţi la stat. (...) Tăierile de cheltuieli sunt mai nimic. Creşterile de taxe, în schimb, sunt semnificative.Pierd to ţi cei care nu sunt votanţii tradiţionali ai PSD şi PNL. Adică IMM-urile şi lucrătorii în privat. (...) Birocraţie suplimentară, continuarea distrugerii microîntreprinderilor şi încă o invenţie a statului român, unică în lume: «ajustorul fiscal». Adică un impozit minim combinat cu un impozit pe pierderi. Să vezi acum ce se vor înghesui investitorii în România", afirmă, pe pagina oficială de Facebook, deputatul Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în guvernul Cîţu.

De altfel, preşedintele USR, Cătălin Drulă, a anunţat că formaţiunea sa politică va iniţia o moţiune de cenzură împotriva guvernului Ciolacu, dacă acesta îşi va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de modificări fiscale.