Măsurile propuse de UE la criza energetică versus măsurile aprobate în România

În spaţiul public a apărut în mod triumfător faptul că România a adoptat aceleaşi măsurile de criză propuse de UE înaintea acesteia (apărând voci care spuneau chiar că UE s-a inspirat din România).

O scurtă analiză a acestor măsuri:

Reducerea obligatorie a consumului de electricitate la vârf de consum - măsură propusă de UE

În OUG 119 /2022 nu există, nu există nici măcar un cuvânt rătăcit de genul "eficienţă", "reducerea consumului", cu atât mai puţin o măsură în acest sens, care să fie cuprinsă în acest OUG. Totuşi să observăm că politicile UE, dacă la gaze vorbesc de reducerea cu 15% a consumului faţă de consumul mediu a ultimilor 5 ani, indiferent de ora de consum, la energie electrică se vorbeşte exclusiv de reducerea / aplatizarea consumului la vârf, atunci când este discrepanţă mare între cerere şi ofertă care determină explozia preţurilor pe piaţa de energie, preţuri care sunt ulterior preluate şi de alte produse care se tranzacţionează pe piaţa de energie. (UE a solicitat opţional reducerea consumului anual de gaze cu 15% ca medie a ultimilor 5 ani. Statistic România, va avea anul acesta o reducere a consumului cu 15% faţă de media ultimilor 5 ani, astfel teoretic am îndeplinit cerinţa UE.)

Încercarea de a explica, că s-a redus cantitatea plafonată cu 15% la consumatorii de energie electrică pentru casnici, care consumă între 100 - 300 kWh, la instituţii şi IMM, este lamentabilă deoarece acel 15% se referea la propunerea UE de a reduce consumul la gaze şi nu la energie electrică. În al doilea rând să modifici un plafon general la toată lumea, fără să stabileşti acest indicator pe: tip de consumatori, tip de industrii, pe regiuni geografie, pe intervale diferite de procent de reducere a plafonului pentru diferte grupe de consumatori etc., nu are cum să aducă reducerea consumului de energie (un consumator care foloseşte energia electrică pentru încălzire şi are un consum mediu de 700 kWh ce rost are să facă economie cu 15% pentru că oricum nu are cum sp atingă pragul de 255 kWh decât dacă stă în frig. Tocmai de aceea dacă intenţia OUG era să facă economie de energie se venea cu trepte de reducere a consumului). OUG a găsit doar un mod de justifica cum statul poate să mai încaseze nişte bani la bugetul de stat, sub un slogan frumos - reducerea consumului - fără nici măcar nu este precizat în OUG.

Cert este că OUG trebuie modificat pentru a cuprinde OBLIGAŢIA pe care UE o va impune. Metode de impunere a acestei obligaţii sunt similare cu cele folosite înainte de 1989:

-Modificarea programului societatilor comerciale, astfel incat sa se modifice profilul de consum

-Introducerea unor bonusuri / taxe pe tranzactiile realizate pe energia electrica livrata in orele de varf de consum (posibil doar la cei cu contoare inteligente)

-Intreruperea livrarii energiei la varf de consum, dupa modelul existent inainte de 1989 in Romania (puţin probabilă)

Reglementarea Marjei Comerciale la producatorii de energie cu costuri reduse (energie regenerabila) care fac profituri mari, exceptie fiind profiturile care vor fi reinvestite

OUG 119/2022 nu are o măsură de reducere a marjei comerciale la producătorio de energie regenerabilă. OUG a reglementat preţul la producători la un singur nivel (chiar dacă costurile de producţie sunt foarte diferite, adică cu marje diferite), a reglementat modul de stabilire a preţului de vânzare la consummator, stabilind un CAP Price de compensare şi a plafonat preţul la consumatori. Măsurile propuse de UE nu se intersectează deloc cu măsurile din OUG 119. Dacă măsurile UE vor avea caracter obligatoriu OUG trebuie modificată

3. Supraimpozitarea companiilor de petrol şi gaz pentru susţinerea companiilor şi gospodăriilor.

România a aplicat această metodă pentru producătorii de gaze naturale încă din anul 2013, fără să se întâmple o reală protecţie a consumatorilor vulnerabili, banii fiind folosiţi în alte scopuri. România supraimpozitează şi producătorii de energie electrică, furnizorii şi traderii de gaz şi energie electrică. Aspect care nu este prevăzut de măsurile UE. Din nou dacă măsurile UE vor avea caracter obligatoriu OUG trebuie modificată cu revenirea doar la supraimpozitarea producătorilor de gaze şi a celor pe petrol.

4. Asigurarea de surse financiare (cel mai probabil garantii guvernamentale) care sa asigure sprijinul necesar companiilor de furnizare si trading, astfel incat acestea sa continue tranzactionarea futures, sa isi respecte contractelor forward, sa mentina lichiditatea crescuta a pietelor de energie si gaze naturale, evitand astfel blocajele pietelor.

Măsurile din OUG 119/2022 sunt radical opuse acestei măsuri. România tocmai a elaborate un plan de măsuri care adânceşte riscul de blocaj financiar şi descurajează furnizorii şi traderii să tranzacţioneze în România. Filozofia OUG este de a reduce rolul traderilor, de ai scoate de pe piaţă, de a se reduce tranzacţiile în piaţă etc. Implementarea acestei măsuri de fapt determină anularea OUG 119.

5. Plafonarea preţului gazelor ruseşti

În OUG 119/2022 nu a existat o astfel de măsură. Dacă măsurile UE vor avea caracter obligatoriu OUG trebuie modificată cu cuprinderea acestor măsuri. Această decizie va adduce România în situaţia în care probabil nu va mai beneficia de gaze din import (conform declaraţiilor preşedintelui rus) cu impact asupra asigurării cu gaze pe tot parcursul iernii, la nivelul tuturor consumatorilor, în orice moment.

În concluzie Măsurile din OUG 119/2022 nu se regăsesc din Măsurile UE (excepţie face supraimpozitarea producătorilor de gaze, dar care se realizează din 2013), ceea ce determină anularea OUG recent aprobată şi realizarea unei alteia, crescând haosul de pe piaţa de gaze şi energie electrică. Consumatorii, instituţiile, producători, furnizori etc., după ce s-au apuca să schimbe software, proceduri, instrucţiuni se vor trezi în situaţia ca peste câteva zile să o ia de la capăt.