Poluarea este o problemă imensă pentru viitorul omenirii, dar cu toate acestea încă sunt numeroase vocii care încearcă să minimalizeze efectele, în ciuda unor date oficiale concrete. Nivelurile de dioxid de carbon din atmosfera Terrei au crescut până la valori care sunt cu peste 50% mai mari decât cele din perioadele preindustriale ale civilizaţiei umane, au anunţat oamenii de ştiinţă de la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) din Statele Unite. Dioxidul de carbon (CO2), măsurat de Mauna Loa Atmospheric Baseline Observatory din Hawaii, au atins în 2022 un vârf de 421 de părţi per milion (ppm) în luna mai, "împingând şi mai mult atmosfera Terrei într-un teritoriu ce nu a mai fost văzut de milioane de ani", au declarat experţii americani. Înainte de Revoluţia Industrială - şi pentru aproape 6.000 de ani de civilizaţie umană -, nivelurile de CO2 s-au situat constant în jurul pragului de 280 de ppm. După acea perioadă de profunde transformări tehnologice, care au început în secolul al XVIII-lea, oamenii de ştiinţă estimează că oamenii au generat emisii de aproximativ 1,5 trilioane de tone de CO2, iar o mare parte din această cantitate va continua să încălzească planeta noastră pentru alte câteva mii de ani de acum înainte. Anunţul a fost făcut de cercetători de la NOAA - o agenţie federală americană care furnizează informaţii şi servicii ştiinţifice pentru a proteja resursele naturale ale Pământului - şi de la Institutul Scripps pentru Oceanografie din cadrul Universităţii California din San Diego. "Ştiinţa prezintă dovezi irefutabile: oamenii modifică clima în feluri la care economia şi infrastructura noastră trebuie să se adapteze", a declarat Rick Spinrad, administratorul general al NOAA. "Vedem în fiecare zi impacturile pe care schimbările climatice le provoacă în jurul nostru. Creşterea implacabilă a nivelurilor de dioxid de carbon măsurate la Mauna Loa reprezintă o mărturie puternică a faptului că trebuie să luăm măsuri urgente şi serioase pentru a deveni o naţiune mai bine pregătită în faţa climei", a adăugat el. Potrivit NOAA, poluarea cu CO2 este generată de arderea combustibililor fosili pentru transport şi pentru obţinerea de energie electrică, precum şi de fabrici de ciment, despăduriri, agricultură şi alte practice: "Alături de alte gaze cu efect de seră, CO2 captează căldura radiată la suprafaţa planetei şi care, altfel, ar "evada' în spaţiu, făcând ca atmosfera planetei să se încălzească constant, fapt ce duce la o cascadă de impacturi meteorologice, inclusiv la episoade de căldură extremă, secetă şi incendii de vegetaţie, precum şi la precipitaţii mai abundente, inundaţii şi furtuni tropicale". "Este deprimant că ne lipseşte puterea unei voinţe colective pentru a încetini creşterea implacabilă a nivelurilor de CO2", a declarat Ralph Keeling, un renumit profesor de geo-chimie care conduce programul desfăşurat de Institutul Scripps în Mauna Loa. "Poate că folosirea combustibililor fosili nu mai accelerează, dar noi continuăm să alergăm cu viteză maximă spre o catastrofă globală", a adăugat el. Pieter Tans, cercetător principal la Global Monitoring Laboratory, împărtăşeşte frustrarea profesorului Keeling şi a spus că deşi nivelurile mari de CO2 din atmosferă nu reprezintă ceva nou, omenirea a refuzat cu toate acestea să acţioneze până acum în consecinţă. "Cunoaştem aceste lucruri de o jumătate de secol, dar am eşuat să facem ceva consistent împotriva lor. Oare ce altceva ar trebui să se mai întâmple pentru ca noi să ne trezim?", a declarat Pieter Tans.
După ultimele măsurători, vorbim de o concentraţie de 415 părţi per milion, mult mai mare decât alte valori atinse vreodată în ultimii 800 de mii de ani. O altă perioadă din istorie, când concentraţia de dioxid de carbon a crescut foarte mult, a fost în urmă cu aproximativ 3 milioane de ani. Specialiştii presupun că temperaturile erau cu 2-3 grade mai mari ca acum. Cu toate astea, nivelul de dioxid de carbon nu a atins maximul de acum. Efectele pentru omenire, dacă nu se iau măsuri, ar putea fi devastatoare, Pământul nu îşi va mai putea urma ciclul natural de răcire, ceea ce va duce la creşterea temperaturilor.
Datele EU-ETS (European Union Emissions Trading System) de comercializare a certificatelor de carbon pentru anul 2020 publicate de Comisia Europeană arată o scădere cu 5,2 Mt a dioxidului de carbon emis în atmosferă de instalaţiile industriale din România. În total au fost emise 32 de Mt de CO2, faţă de 37 Mt în 2019. România ar trebui ca până în 2030 să reducă emisiile din sistemul EU-ETS cu cel puţin 43,9% faţă de 2005. Ţara noastră are însă un obiectiv de reducere a poluării modest, motiv pentru care a fost şi criticată de Comisia Europeană. Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) prevede o scădere mai accelerată a emisiilor între 2025 şi 2030. Ţintele vor trebui însă actualizate în acord cu decizia statelor Uniunii Europene de a reduce toate emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de 1990.
Majoritatea producătorilor industriali şi-au redus emisiile faţă de anii trecuţi, în special producătorii de electricitate pe bază de cărbune, care au înregistrat scăderi ale producţiei pe fondul reducerii cererii de electricitate din perioada pandemiei. Totuşi, cărbunele se află în continuare pe primul loc în topul poluatorilor industriali. Pe măsură ce energia produsă din arderea cărbunelui scade, cei mai mari poluatori devin centralele pe gaze fosile, producţia de ciment şi combinatele siderurgice. Analiza Ember-Climate arată că la nivel european centralele pe gaze fosile au întrecut deja cărbunele din perspectiva emisiilor. Totuşi, multe ţări, inclusiv România, iau în calcul înlocuirea cărbunelui cu gaz fosil pentru producerea energiei, fapt ce va face dificilă eliminarea emisiilor din sectorul energetic înainte de 2050.