Mediu: se înmulţesc dezastrele naturale

Omul se dovedeşte a fi, în continuare, cel mai mare duşman al său. Specia este pusă în pericol din interior, dar în ciuda semnalelor de alarmă, există o "veselie" în a admira dezastrul provocat. Problemele se adâncesc şi se înmulţesc, iar specialiştii consideră că în scurt timp alunecarea pe panta autodistrugerii nu va mai putea fi oprită.

Acţiunea omului asupra climei contribuie la un număr din ce în ce mai mare de dezastre la nivel mondial, a avertizat Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), care a făcut apel la stoparea acestei "spirale de autodistrugere" cu care se confruntă omenirea. Într-un nou raport, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre subliniază că dezastrele se multiplică rapid în întreaga lume ca urmare a schimbărilor climatice provocate de acţiunea omului şi a gestionării defectuoase a riscurilor. Potrivit raportului, între 350 şi 500 de dezastre la scară medie şi mare au avut loc în fiecare an în cursul ultimelor două decenii. Costul acestora s-a ridicat, în medie, la aproximativ 170 de miliarde de dolari pe an în decursul ultimului deceniu.

Episoade de secetă, temperaturi extreme, inundaţii... Numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an - sau 1,5 pe zi - până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015), punând în pericol milioane de vieţi. "Lumea trebuie să facă mai multe pentru a integra riscul de dezastru în modul nostru de a trăi, de a construi şi de a investi", a declarat secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, în prezentarea raportului. Oficialul a făcut apel la comunitatea internaţională să decupleze umanitatea de la această "spirală de autodistrugere", subliniind că "trebuie să transformăm complacerea noastră colectivă în acţiune. Împreună putem încetini ritmul dezastrelor ce pot fi prevenite". Raportul deplânge faptul că lumea are o percepţie greşită cu privire la riscurile asociate dezastrelor naturale şi o atribuie unei "subestimări" a riscurilor şi sentimentelor de "optimism" şi "de invincibilitate".

Potrivit raportului, amploarea şi intensitatea dezastrelor sunt în creştere, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa sau au fost afectate de dezastre în ultimii cinci ani fiind mai mare decât în cei cinci ani precedenţi.

Dezastrele au un impact disproporţionat asupra ţărilor în curs de dezvoltare, care pierd, în medie, 1% din PIB pe an din cauza catastrofelor, faţă de 0,1 până la 0,3% în ţările dezvoltate. Cel mai mare cost este suportat de regiunea Asia-Pacific. Din 1980, doar 40% din pierderile cauzate de dezastre au fost asigurate, iar ratele de acoperire în ţările în curs de dezvoltare sunt adesea sub 10% - uneori chiar aproape de zero, ceea ce agravează consecinţele pe termen lung ale acestor catastrofe. "Dezastrele pot fi evitate, însă doar dacă ţările investesc timpul şi resursele necesare pentru înţelegerea şi reducerea riscurilor", a declarat Mami Mizutori, reprezentantă specială a secretarului general pentru reducerea riscurilor de dezastre. "Ignorând în mod deliberat riscurile şi neintegrându-le în procesul decizional, lumea îşi finanţează propria distrugere", a adăugat Mizutori.

Crizele se împletesc, iar acest lucru nu "asigură" decât un dezastru total. Până în 2050 circa cinci miliarde de oameni vor trăi în zone cu acces redus la apă se notează într-un raport din 2018 al Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Calculele Organizaţiei Naţiunilor Unite indicau că până în 2025, doi din trei oameni vor trai în condiţii de "stres" din cauza lipsei apei. Africa, Orientul Mijlociu şi mai ales Sudul Asiei vor fi în prima linie în ceea ce priveşte această problemă. Estimările se confirm, din păcate. Trebuie spus că ţara noastră stă foarte bine din punctul de vedere al reţelei hidrografice şi nu face parte dintre zonele cu un posibil deficit al resursei de apă în următorii 30 de ani. La nivel mondial, 3,6 miliarde de persoane, sau aproape jumătate din populaţia globului, trăiesc în zone cu risc de acces limitat la apă timp de cel puţin o lună pe an, aproape trei sferturi dintre acestea fiind în Asia. Cifra ar putea ajunge la 4,8 miliarde - 5,7 miliarde de persoane până în 2050. - Cu aproximativ 4.600 de kilometri cubi pe an, extracţia de apă din natură la nivel mondial se apropie deja de nivelul maxim sustenabil. - Începând din anii "90, nivelul de poluare a apei a crescut în aproape toate râurile din Africa, Asia şi America Latină. - Circa 80% din apa reziduală industrială şi municipală este eliberată în mediul înconjurător fără a fi tratată, aceasta reprezentând un factor major în procesul de deteriorare a calităţii apei la nivel global, cu impact nociv asupra sănătăţii şi a ecosistemelor. - Circa 30% din populaţia globală locuieşte în zone afectate în mod obişnuit fie de inundaţii, fie de secetă. - Numărul persoanelor expuse riscului de inundaţii se estimează că va creşte de la 1,2 miliarde în prezent la aproximativ 1,6 miliarde în 2050. Aproximativ 1,8 miliarde de persoane sunt afectate de degradarea terenurilor, de deşertificare şi de secetă. - Începând din anul 1900, aproximativ 64-71% din suprafaţa zonelor umede ale lumii au fost distruse ca urmare a activităţilor antropice.

Un studiu efectuat de Thomson Reuters Foundation, legat de obiceiurile alimentare ale oamenilor, relevă că dacă oamenii şi-ar schimba obiceiurile alimentare şi ar consuma mai multe legume şi fructe şi mai puţin cereale şi carne s-ar putea face economii consistente la apă şi ar fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la creşterea temperaturilor pe glob. De altfel, între criza alimentară şi criza apei există o strânsă legătură. Specialiştii au anunţat în cadrul unor conferinţe dedicate crizei apei că din 2025 va fi afectată o mare parte a globului, iar seceta va aduce după sine o criză alimentară fără precedent. Războiul din Ucraina nu face decât să adâncească şi mai mult criza alimentară.

Pe de altă parte, poluarea produsă de state şi companii provoacă mai multe decese la nivel global decât a provocat pandemia de COVID-19, se arată într-un alt raport de mediu al ONU. Potrivit raportului, poluarea cu pesticide, materiale plastice şi deşeuri electronice provoacă încălcari pe scară largă ale drepturilor omului, precum şi cel puţin 9 milioane de decese premature pe an, iar această problemă este în mare măsură ignorată.