MIHAI BERINDE, PREŞEDINTELE CONSILIULUI CONCURENŢEI: "Plângerile penale împotriva Consiliului Concurenţei nu au nimic în comun cu practica europeană"

Ca urmare a articolului publicat în ziarul "BURSA", care relata o plângere penală întreprinsă de o firmă privată la adresa Consiliului Concurenţei, Mihai Berinde, preşedintele instituţiei ne-a spus că, "deşi uneori, în cazuri izolate, cei sancţionaţi apelează şi la alte forme de , cum ar fi plângerile penale sau diverse insistenţe în emiterea unei decizii favorabile, ele nu au nimic în comun cu practica românească şi europeană în materie".

Domnia sa a adăugat că legislaţia asigură agenţilor economici sancţionaţi printr-o decizie a autorităţii de concurenţă, dreptul de a se adresa instanţei de judecată atunci când se consideră vătămaţi prin respectiva decizie. Pentru aceasta, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti are competenţa de a se pronunţa în privinţa deciziilor Consiliului Concurenţei.

Această competenţă exclusivă i-a fost atribuită Curţii de Apel deoarece este o instanţă specializată în materie de concurenţă şi de aceea este inedit apelul către o altă instanţă, crede Berinde.

SC "Prestige Trading" SRL a depus o plângere penală împotriva Consiliului deoarece, a fost amendată de Consiliu, în iulie 2005, cu 15 miliarde de lei vechi şi pentru că autoritatea de concurenţă nu a sancţionat presupusa politică de discriminare pe care "Prestige" a semnalat-o în legătura dintre "Colgate-Palmolive" şi distribuitorii săi.

Mihai Berinde a precizat că "80% din deciziile Consiliului sunt atacate în instanţă, însă mai mult de 90% din ele sunt câştigate de autoritatea de concurenţă". Deşi preşedintele Consiliului Concurenţei recunoaşte că unii întreprinzători sancţionaţi au reclamat Consiliul şi la Comisia Europeană, domnia sa apreciază că "nimeni nu poate fi oprit să apeleze la instanţă". Mihai Berinde a refuzat însă să comenteze cazul "Prestige" deoarece "procesele nu trebuie făcute în presă şi la TV, ci doar instanţa trebuie să judece", dar a amintit că autoritatea con­curenţei apără interesul public şi nu acţionează în interes privat.

Sancţiunea aplicată de Consiliu unei firme private presupune o procedură amănunţită

Consiliul declanşează o investigaţie la iniţiativa sa ori ca urmare a unei plângeri care vizează săvârşirea de către agenţii economici a practicilor anticoncurenţiale precum cartelul şi abuzul de poziţie dominantă. Dacă există suficiente elemente care indică săvârşirea unei practici interzise de legea concurenţei, Consiliul Concurenţei poate dispune declanşarea procedurii de investigaţie în termen de 30 de zile de la data înregistrării plângerii.

Când decide declanşarea unei investigaţii, preşedintele Consiliului Concurenţei desemnează un raportor (care este ajutat de o echipă de investigaţie) responsabil pentru instrumentarea tuturor actelor procedurii de investigaţie şi întocmirea raportului asupra acesteia.

După finalizarea raportului, acesta este transmis părţilor vizate (care pot verifica şi dosarul de investigaţie) cu minimum 30 de zile înainte de data audierii.

Poate fi admisă şi audierea autorului plângerii, precum şi a oricărei persoane care declarşă că deţine informaţii relevante cazului. În cadrul audierilor, atât raportorul cât şi părţile implicate îşi prezintă concluziile în legătură cu eventuala practică anticoncurenţială, iar în urma acestora, plenul format din şapte membrii deliberează şi adoptă decizia finală.

Consiliul Concurenţei a finalizat recuperarea ajutoarelor de stat

"Din punctul de vedere al Consiliului Concurenţei, problema recuperării ajutoarelor de stat este terminată, în sensul că am recuperat mai mult de 20 de milioane de euro de la firme din siderurgie şi din zonele defavorizate, în special", ne-a declarat Mihai Berinde. Domnia sa a mai spus că mai sunt sume de recuperat, dar acestea intră în atribuţia ANAF, din moment ce Con­siliul Concurenţei a dat decizia de recuperare.

Preşedintele Consiliului ne-a declarat că nu au existat cazuri în care firmele care au primit ajutoare de stat să dispară, iar ca domeniu, siderurgia a fost cea mai afectată de recuperarea ajutoarelor. "În controalele noastre am constatat că unele ajutoare de stat au fost suplimentare celor pe care le-am autorizat", a adăugat Mihai Berinde. Domnia sa apreciază că, în afară de unu-două cazuri care mai pot fi în instanţă, la care se mai adaugă şi sumele pe care trebuie să le recupereze ANAF, ajutoarele de stat nu depăşesc ca valoare 10% din sumele deja recuperate.