MIHAI IONESCU, ANEIR: "Scăderea importurilor, semnal de alarmă pentru economie"

Deficitul comercial din prima jumătate a aces­tui an este mai mic cu 45% faţă de cel înregis­trat în perioada ianuarie-iunie 2012, atât pe fondul unor exporturi mai mari, dar şi în urma reducerii importurilor.

Deşi reducerea deficitului este, în principiu, un lucru bun, modul în care acesta a scăzut reprezintă un semnal de alarmă pentru economia noastră, consideră Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Domnia sa ne-a declarat: "Aparent, faptul că importurile au scăzut cu 2,7% este un lucru bun, pentru că determină scăderea deficitului, dar ar fi greşit ca reducerea importurilor să ne bucure, pentru că noi importăm în principiu componente şi materie primă, iar dacă am importat mai puţină materie în semestrul întâi înseamnă că nu vom avea ce să exportăm în cea de-a doua parte a anului. Acest lucru este un semnal de alarmă pentru economie. Este o satis­facţie pentru noi că deficitul comercial a scăzut, dar ne-am fi dorit o reducere a acestuia bazată mai mult pe creşterea exporturilor decât pe scăderea importurilor".

În primele şase luni ale anului în curs, importurile din zona UE au crescut cu 2,2%, în timp ce importurile din ţările extra-comunitare au scăzut cu 16%, în condiţiile în care, potrivit domnului Ionescu, de pe pieţele din afara UE importăm în special materii prime pentru sectoarele metalurgie, petrol şi chimie.

"Vom avea probleme cu exporturile din aceste trei domenii", ne-a mai spus reprezentantul ANEIR.

Mihai Ionescu estimează că vom încheia anul în curs cu un deficit comercial de 5 miliarde euro, faţă de 10 miliarde euro - deficitul înregistrat anul trecut.

Potrivit informaţiilor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), în perioada ianuarie-iunie 2013 importurile au scăzut cu 2,7%, la 26,2 miliarde euro, iar exporturile au crescut cu 5,9%, la 23,7 miliarde euro, rezultând un deficit comercial de 2,5 miliarde euro, mai mic cu 2 miliarde euro faţă de perioada similară din 2012.

Mihai Ionescu ne-a mai precizat: "Creşterea exporturilor este o surpriză plăcută care a depăşit şi prognoza Comisiei Naţionale de specialitate, dar şi pronosticul ANEIR, având în vedere că noi am fost alarmaţi de pericolul real provenit din ieşirea parţială de pe piaţă a Oltchim şi din ieşirea totală a combinatelor Mechel, dar şi din faptul că Sidex şi-a redus simţitor exportul din cauuza preţurilor".

Un alt pericol pentru exporturile din primul semestru îl reprezenta faptul că anul trecut a fost slab din punct de vedere agricol, iar, de obicei, în prima jumătate a anului, ţara noastră exportă mult cereale.

"Salutăm competitivitatea Ford, care a preluat în bună măsură pierderile suferite la export din cauza celorlalte companii şi, în general, sectorul auto, începând cu Dacia, care a avut un trend pozitiv. De asemenea, ne-a ajutat şi preocuparea Guvernului, care a sprijinit sectorul privat în acţiunile de promovare pe pieţele extra-UE", ne-a spus reprezentantul ANEIR, subliniind că exporturile pe pieţele din afara Uniunii Europene au crescut cu 8,3%, comparativ cu ieşirile pe piaţa europeană, care au avut creşteri de 4,9%.

Pentru întreg anul în curs, Mihai Ionescu estimează exporturi de circa 46-48 miliarde euro, după ce, anul trecut, valoarea exporturilor a fost de 45 miliarde euro. Creşterea preconizată se bazează atât pe anunţul Guvernului potrivit căruia Oltchim îşi va mări capacitatea de producţie, cât şi pe faptul că unii investitori şi-au anunţat ieşirea pe pieţele externe, dar şi pe recolta agricolă bună din acest an.

Pe fondul estimării unui grad mai mare de absorbţie a fondurior europene, este aşteptată şi o creştere a importurilor, potrivit domnului Iones­cu, acesta spunând că aşteaptă de pe pieţele europene tehnologie, echipamente şi utilaje.

Domnia sa ne-a spus că ANEIR lucrează la deschiderea unor noi birouri de promovare în Africa de Nord şi de Vest şi Asia, în zone cum ar fi Moscova sau Beijing.

FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică de la 1,6% la 2% pentru acest an şi la 2,25% pentru anul viitor, pe fondul exporturilor în urcare din primul semestru şi al producţiei agricole bune.

• Exportatorii au probleme serioase de finanţare

Exportatorii se confruntă cu probleme serioase în ceea ce priveşte finanţarea, ne-a mai spus Mihai Ionescu, apreciind că băncile se comportă ca nişte "băieţi deştepţi", făcând afaceri cu statul.

Domnia sa ne-a explicat: "Încă avem un concurent teribil. Este vorba despre statul român, cu care băncile preferă să facă afaceri, comportându-se ca nişte «băieţi deştepţi». Câştigă mai puţin, dar au siguranţă în aceste contracte. Pierdem multe comenzi din cauza lipsei finanţării".

Domnul Ionescu opinează că Eximbank ar trebui să fie mai activă şi să acorde garanţii pentru exportatori, preluând din riscuri, iar băncile comerciale ar trebui să accepte şi alte tipuri de garanţii, nu numai pe cele de stat.

• Manuel Donescu, ME: "Aş vrea să remarc creşterea competitivităţii firmelor"

Exporturile se vor menţine la un nivel de aproximativ 4 miliarde euro pe lună, este de părere Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei (ME), care apreciază că avansul exporturilor din primul semestru nu a fost unul conjunctural, iar procentajul de scădere a importurilor se va apropia de zero.

"Dincolo de creşterea producţiei industriale, aş vrea să remarc creşterea competitivităţii firmelor", a declarat Manuel Donescu.

Exporturile lunare au depăşit cu puţin nivelul de 4 miliarde euro în perioada martie-iunie, după ce în lunile ianuarie şi februarie s-au plasat la 3,7 miliarde de euro şi, respectiv, 3,9 miliarde de euro. Reprezentantul ME a menţionat: "Suntem interesaţi de calitatea importurilor. Ar trebui să ieşim din această paradigmă - dacă a scăzut importul este neapărat un lucru bun. Pe noi ne interesează calitatea lor şi măsura în care aceste importuri pot fi folosite la produse pe care să le reexportăm".

Domnia sa a precizat că firmele autohtone nu au fost încurajate să realizeze investiţii în afara ţării.

"Cauzele sunt multiple, iar una dintre ele este lipsa unui program prin care noi să-i încurajăm nu doar să exporte, ci şi să investească peste hotare", a spus secretarul de stat.

Potrivit oficialului, structurile din Ministerul Economiei care se ocupă de promovarea comerţului exterior sunt obligate să ofere asistenţă şi ajutor oricărei firme româneşti care vrea să exporte sau să investească peste hotare.

Donescu a menţionat că investiţiile româneşti în afara ţării se ridică, în prezent, la un miliard de euro.

• Strategia Naţională de Export pentru perioada 2014-2020, în dezbatere publică săptămâna viitoare

Strategia Naţională de Export pentru perioada 2014-2020 urmează să fie lansată în dezbatere publică săptămâna viitoare, a anunţat, vineri, Manuel Donescu, adăugând: "Vrem ca această strategie să fie pe termen lung, 2014-2020, şi să o corelăm cu celelalte strategii ale ţării. În ultimii ani a lipsit o strategie a ţării pe orizontală.

Oficialul a precizat că autorităţile urmăresc să realizeze o reformă a sis­temului de promovare comercială şi economică a ţării noastre în străinătate, în cadrul căruia există 83 de birouri, în întreaga lume.

"Economia României are nevoie de un sistem de promovare mult mai eficient, iar fondurile sunt puţine, aşa că trebuie să punem accent pe calitatea serviciilor. Este nevoie să fim cât mai apropiaţi de mediul de afaceri şi să avem un feedback din mediul privat", a menţionat reprezentantul ME.

Potrivit acestuia, ministerul de resort şi-a propus să deschidă opt birouri de promovare şi să închidă temporar şase. Cele noi vor fi la Sankt Petersburg (Rusia), Erbil (Irak), Doha (Qatar), Hanoi (Vietnam), Jakarta (Indonezia), Dakar (Senegal), Hong-Kong (China) şi Nairobi (Kenya). Birourile care urmează să fie închise temporar sunt cele de la Lisabona, Madrid, Dublin, Copenhaga, Tripoli şi Damasc.