MIHAI IONESCU, COPREŞEDINTELE CONSILIULUI DE EXPORT:  "România va fi exclusă de pe harta comerţului internaţional"

Proiectul de ordonanţă de urgenţă de liberalizare a promovării exporturilor, întocmit de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), document care se află pe circuitul de avizare, reprezintă excluderea ţării noastre de pe harta comerţului internaţional, arată, într-o scrisoare deschisă, Mihai Ionescu, copreşedinte al Consiliului de Export şi preşedinte executiv al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Impor­tatorilor din România.

În documentul respectiv, domnul Ionescu susţine că proiectul de act normativ întocmit de ministerul de resort are trei ţinte majore: să anuleze programul de promovare a exporturilor, să desfiinţeze Consiliul de Export şi să reducă la jumătate ajutorul statului (de minimis) la care au dreptul exportatorii pentru a participa la târgurile internaţionale.

"Şi cum o nenorocire nu vine niciodată singură, ministrul mai loveşte exportatorii şi în privinţa finanţării participării la respectivele târguri. Dacă până acum se asigura din bugetul statului subvenţionarea în avans a tuturor cheltuielilor de organizare a târgurilor, acum se propune prefinanţarea respectivelor cheltuieli şi reducerea subvenţiei la 50%, cu posibilitatea de intrarea în posesia ei abia anul următor. În acest fel România va fi exclusă practic de pe harta comerţului internaţional, iar exportatorii vor fi aduşi în sapă de lemn, în pragul falimentului", afirmă Mihai Ionescu, copreşedintele Consiliului de Export.

Domnul Ionescu mai susţine că sistemul de deducere fiscal propus de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului pentru companiile care participă la târguri internaţionale de profil nu are nicio legătură cu realităţile economice, fiind lansat fără să aibă testul IMM şi fără o analiză de impact.

"La o simplă aplicaţie matematică rezultă că doar firmele cu o profitabilitate de cel puţin 15% şi o cifră de afaceri de minimum 2,5 milioane lei pot să-şi recupereze 50% din cheltuielile de participare la un singur târg internaţional, în condiţiile în care media profitabilităţii în economia românească este de doar 5%. Pentru o participare la 2-3-4 târguri/an (cât prevăd reglementările actuale) indicatorii respectivi trebuie multiplicaţi de 2-3-4 ori. Ceea ce înseamnă că majoritatea firmelor IMM vor fi excluse din start să participe la târgurile internaţionale (fiind avantajate doar marile corporaţii), iar pentru că diferenţa de 50% trebuie să fie suportată din bugetele proprii, firmele vor avea mari şanse să intre în faliment", arată Mihai Ionescu.

Copreşedintele Consiliului de Export susţine că, până acum, statul a alocat exportatorilor prin programul de promovare la export maximum 10 milioane euro/an pentru a participa la târgurile internaţionale, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 25.000 euro/firmă/târg (faţă de ajutorul de minimis practicat în toată Uniunea Europeană de 200.000 euro/3 ani).

"În condiţiile noii ordonanţe, când accesul la banii bugetari va aparţine doar marilor companii (de regulă străine), cheltuielile bugetare vor fi de zeci de ori mai mari, având în vedere că marile firme îşi rezervă la târgurile internaţionale suprafeţe de expunere de sute sau mii de metri pătraţi şi nu de doar 6 - 10 metri pătraţi/firmă, cât a suportat până acum bugetul statului pentru un IMM. Ca atare, impactul asupra bugetului ţării va fi dezastruos, chiar dacă se vor acoperi doar 50% din cheltuielile firmelor (faţă de 100% în prezent)", afirmă Mihai Ionescu.

Copreşedintele Consiliului de Export recunoaşte însă că actualul program de promovare a exporturilor trebuie modificat, aşa cum a solicitat de mai mulţi ani mediul de afaceri, dar susţine că modificarea nu înseamnă desfiinţarea acestui program care este singurul ce asigură accesul firmelor în pavilioanele naţionale ale României de la târgurile internaţionale.

Amintim că, recent, Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a precizat că, pentru modificarea sistemului privind promovarea firmelor româneşti la export, există două opţiuni.

"În primul rând, un sistem de deductibilitate extinsă, unde o cheltuială pentru internaţionalizare, care poate fi aceeaşi ca cea decontată acum prin program, adică cazare, chirie stand şi cheltuieli de organizare a pavilionului naţional, să fie deductibilă extins. De exemplu, dacă am cheltuit 100 de lei ca firmă, deduc 300 de lei din impozit. Dar evident, pentru asta, trebuie să am un impozit de plătit, adică trebuie să fi făcut o activitate, să fi prestat servicii, ca să am din ce să deduc. Deci statul te ajută dar trebuie să finanţezi, să dai banul tău, iar pe măsură ce faci profit, statul e acolo şi îţi uşurează povara fiscală", a declarat ministrul Claudiu Năsui, în cadrul unei conferinţe de presă.

A doua soluţie prezentată de ministrul de resort o reprezintă transformarea în credit fiscal a 50% din cheltuielile efectuate cu participarea la târgurile internaţionale, soluţie care se pare că se află înscrisă în proiectul de ordonanţă de urgenţă aflat pe circuitul de avizare. "Aceasta înseamnă că, dacă m-am dus undeva la un târg, 50% din cheltuieli pot deduce apoi din impozitul de plată. Practic plătesc mai puţin impozit cu 50% din acele cheltuieli. Deci iarăşi un sistem prin care firmele şi nu politicul, nu funcţionarii, decid la ce târg merg, cine merge, în ce condiţii şi, foarte important, cine face organizarea, dacă mai avem nevoie de intermediarii aceia, dacă nu avem", a precizat, cu acelaşi prilej ministrul Economiei, care susţine că prin acest sistem toate firmele vor beneficia de posibilitatea de a îşi externaliza afacerile.

Ministrul Claudiu Năsui a susţinut că impactul bugetar nu va fi foarte mare, dar valoarea acestuia se va vedea pe parcurs, în funcţie de interesul firmelor pentru promovarea la export.