Costurile la întreţinere cu apa şi cu salariile din cadrul asociaţiei, dar şi contribuţiile la stat au crescut anul trecut, comparativ cu 2015, ne-a declarat Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari "Habitat", în urma sesizărilor din partea mai multor bucureşteni că au cheltuit mai mult la întreţinere anul trecut decât în 2015.
Domnul Mereuţă ne-a precizat că, în luna noiembrie 2016, comparativ cu anul 2015, în medie, lucrurile nu au fost mult mai grave: "Problema principală la contribuţia costurilor o reprezintă creşterea costurilor birocratice. Totodată, au apărut obligaţii de a se trece de la convenţii civile la contracte de muncă, ceea ce a dus la creşterea fondurilor alocate salariilor cu mai mult de 50%, în factura de întreţinere".
Domnia sa a adăugat: "Campania din mass-media împotriva repartizării costurilor a dus la situaţii aberante, crescând astfel exponenţial consumurile de energie în blocuri, oamenii cheltuind mai mult, iar, odată cu creşterea consumului, de la bugetul local au fost înregistrate cheltuieli mai mari, deoarece au crescut şi costurile cu subvenţiile şi ajutoarele de stat".
Acesta mai susţine că, pentru a spune că temperatura s-a modificat semnificativ, nu sunt suficiente trei zile de ger într-o lună, adăugând că doar în jurul a 10 zile de ger, se poate considera că temperatura medie pe luna respectivă s-a modificat semnificativ.
Mihai Mereuţă a mai menţionat: "Un grad Celsius în medie, pe 30 de zile, reprezintă o creştere aproximativă de 6% a costurilor la factură. Consumul poate fi mai mare cu 30% doar dacă, de exemplu, în noiembrie a fost înregistrată o temperatură medie cu puţin peste 6 grade Celsius, şi, în ianuarie, o temperatură medie de 1-2 grade Celsius. Dar, pentru o diferenţă de 5 grade Celsius, trebuie să fie o situaţie critică, nu doar trei zile de ger".
• Mereuţă: "Dacă se taie subvenţia, clienţii cu venituri mari se deconectează de la sistem"
Având în vedere rolul subvenţiei, oficialul Ligii "Habitat" a precizat că aceasta se introduce pentru probleme de mediu, de asigurare a energiei termice şi de continuitate a serviciului.
Domnul Mereuţă a subliniat că între ajutoare de stat şi subvenţie este o mare diferenţă: "Subvenţia face parte din strategia de păstrare a sistemului centralizat. Dacă se taie subvenţia, clienţii cu venituri mari se deconectează de la sistem, iar a doua zi îşi vor instala o centrală de apartament. În acest caz, vor rămâne mai puţine persoane racordate la sistem, acesta scade în eficienţă, şi va creşte preţul pentru consumatorii vulnerabili".
Acesta a mai detaliat faptul că, în momentul de faţă, riscul energetic la sistemul naţional este masiv, ţinând cont că suntem dependenţi de o sursă, maxim două.
"Odată cu scăderea bruscă a temperaturii, nu a mai fost presiune la gaze naturale, nu a fost nici energie hidro din cauza sloiurilor de gheaţă şi debitului redus, nici energie eoliană, care acoperea aproximativ 5% din total, fiind astfel nevoiţi să producem energie pe păcură şi cărbune", a mai spus Mihai Mereuţă.
Domnia sa a adăugat: "Lucrurile sună simplu, însă problema este că să ai arzătoare pentru păcură, cărbune şi gaz este dificil, deoarece nu toate sistemele modernizate sunt adaptabile pe mai multe surse. În plus, cărbunele are costuri mari de manipulare".
Acesta a mai spus: "Cu toate că avem o independenţă energetică de 98%, ţara noastră este considerată ca fiind printre cele cu risc energetic mare".