Militari americani la frontiera cu Mexicul până în septembrie

Pentagonul a prelungit până la sfârşitul lui septembrie desfăşurarea trupelor americane la frontiera cu Mexicul, pentru a susţine grănicerii în faţa venirii unor imigranţi, în aşteptarea unui ipotetic zid, relatează AFP.

"Secretarul interimar al Apărării Pat Shanahan a aprobat cererea de asistenţă a Departamentului Securităţii Interne până la 30 septembrie 2019", a anunţat ieri (ora locală) un purtător de cuvânt într-un comunicat.

Peste 4.500 de militari au fost staţionaţi la frontieră, de o lungime de peste 3.000 de kilometri.

Această desfăşurare a fost anunţată de către preşedintele Donald Trump înaintea alegerilor legislative de la 6 noiembrie, cu scopul de a contracara sosirea câtorva mii de imigranţi din America Centerală către Statele Unite.

Ea urma să se încheie la jumătatea lui decembrie, însă secretarul Securităţii Interne (DHS) a cerut iniţial Pentagonului să o prelungească până la 31 ianuarie, având în vedere o "ameninţare continuă" la frontieră.

DHS a adresat, apoi, o nouă cerere de asistenţă Pentagonului. Ea tocmai a fost aprobată, nu doar în privinţa prelungirii desfăşurării, ci şi a unei schimbări a naturii şi misiunii militarilor.

"Susţinerea Departamentului Apărării la frontiera de sud-vest trece de la o fortificare a punctelor de intrare la supraveghere mobilă şi detectare, dar şi la instalarea unei sârme ghimpate între punctele de intrare", se precizează în comunicatul Departamentului, care "va continua să furnizeze o susţinere aeriană".

Lupta împotriva imigraţiei clandestine se află în centrul "shutdown"-ului care paralizează de peste trei săptămâni o parte a administraţiei federale americane.

Niciun compromis nu s-a găsit, până în prezent, între preşedintele republican Donald Trump - care reclamă 5,7 miliarde de dolari în vederea construirii unui zid antiimigranţi la frontiera cu Mexicul - şi democraţi - care se opun aprig acestui proiect, pe care-l denunţă drept "imoral", costisitor şi ineficient.

Trump pare că a renunţat, pentru moment, să invoce puteri excepţionale pe care i le-ar da o declarare a urgenţei, după ce s-a întrebat timp de mai multe zile, în mod public, cu privire la această posibilitate.

În opinia sa, imigraţia latino-americanilor rămâne subiectul numărul unu. El declara joi că se aşteaptă la o nouă coloană de imigranţi "gigantică", "mai mare decât tot ce-am văzut", venind din America Centrală.

Zeci de candidaţi la plecare se adunau luni în oraşul San Pedro Sula, în Honduras, pentru a pleca în Statele Unite.

Această desfăşurare de militari a fost unul dintre punctele care a condus la plecarea, în decembrie, a secretarului său al Apărării Jim Mattis.

Într-o vizită la militari, în noiembrie, Trump a declarat că pe termen scurt obiectivul este să se pună obstacole în calea trecerii frontierei. "Pe termen mai lung, este, să spunem, ceva ce rămâne de văzut", afirma el.

Militarii par împărţiţi cu privire la acest subiect. Unii, care se exprimă în presa americană sub protecţia anonimatului, şi-au exprimat îndoielile, după care ierarhia a îndemnat la consemne stricte în privinţa unei atitudini rezervate. Alţii, intervievaţi de AFP, au declarat că se antrenează, acolo, în apărarea teritoriului, chiar dacă nu au în faţă o armată.

Grănicerii sunt singurii care pot interveni împotriva unor încercări de pătrundere în forţă pe teritoriul american. Ei au tras cu gaze lacrimogene în două rânduri din noiembrie.