MINISTERUL DEZVOLTĂRII: "Condiţiile din proiectul normativului privind securitatea la incendiu nu sunt limitative"

Condiţiile prevăzute în proiectul normativului privind securitatea la incendiu au caracter minimal şi nu sunt limitative, ne-au transmis reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), răspunzând unor întrebări adresate de ziarul BURSA.

Afirmaţiile ministerului de resort vin în contextul în care conducerea Adeplast susţine că adoptarea noului normativ va avea consecinţe dezastruoase, atât la nivel de ţară, cât şi în ceea ce priveşte industria polistirenului.

Specialiştii de la Dezvoltare au luat în considerare observaţiile transmise în urma consultării publice, urmând ca, în cazul în care observaţiile formulate sunt de amploare, să fie făcute modificări de fond, substanţiale, în vederea definitivării proiectului de reglementare tehnică în cauză, ne-au mai spus sursele citate, adăugând că forma rezultată se va afla în consultare publică, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată.

Reprezentanţii MDRAPFE ne-au precizat: "În calitate de autoritate de reglementare în domeniul construcţiilor, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene organizează sistemul de avizare şi aprobare a reglementărilor tehnice şi cercetărilor prenormative pentru domeniile sale de activitate.

Proiectul de reglementare tehnică «Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor - Partea I - Construcţii, indicativ P 118/1-2016» reprezintă revizuirea Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P118-1999 şi stabileşte principalele condiţii, performanţe şi niveluri de performanţă a construcţiilor, astfel încât acestea să îndeplinească cerinţa fundamentală «securitate la incendiu» în conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Condiţiile stabilite în proiectul de act normativ au caracter minimal şi nu sunt limitative.

Pentru îndeplinirea cerinţei fundamentale «securitate la incendiu», proiectul de reglementare tehnică vizează proiectarea, executarea, echiparea şi utilizarea construcţiilor în ansamblu şi a părţilor lor componente astfel încât, în cazul izbucnirii unui incendiu:

a) stabilitatea elementelor portante să fie asigurată pe perioada de timp normată;

b) apariţia şi propagarea incendiului şi a fumului în interiorul construcţiei să fie limitate;

c) extinderea incendiului la şi de la construcţii învecinate să fie limitată;

d) utilizatorii să poată părăsi construcţia sau să poată fi salvaţi prin alte mijloace acceptate;

e) siguranţa echipelor de intervenţie să fie luată în considerare.

Conform proiectului de reglementare tehnică în cauză, clase de comportare la foc a produselor pentru construcţii reprezintă expresii cantitative exprimate în termeni de performanţă pentru modul lor de comportare la acţiunea focului, în condiţii de utilizare finală (clase de reacţie la foc, clase de rezistenţă la foc, performanţă la foc exterior).

Clasele de performanţă privind reacţia la foc a produselor pentru construcţii (cu excepţia pardoselilor, produselor termoizolante pentru tubulaturi liniare şi a cablurilor electrice), sunt A1, A2, B, C, D, E şi F, respectiv:

A1 - produse incombustibile care nu contribuie deloc la dezvoltarea incendiului;

A2 - produse care nu se pot aprinde cu flacără şi a căror contribuţie la dezvoltarea incendiului este extrem de limitată;

B - produse care se sting în lipsa unei flăcări de întreţinere şi al căror aport la dezvoltarea incendiului este foarte mic;

C - produse combustibile care contribuie la dezvoltarea incendiului în anumite limite;

D - produse combustibile care contribuie la dezvoltarea şi propagarea incendiului;

E - produse combustibile a căror contribuţie la propagarea rapidă a incendiului este importantă;

F - produse combustibile a căror contribuţie la propagarea rapidă a incendiului este foarte importantă.

La fiecare produs se specifică emisia de fum (s1, s2 şi s3) şi a picăturilor/particulelor arzânde (d0, d1 şi d2), conform Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul Ministrului Transportului, Construcţiilor şi Turismului nr. 1822 din 07.10.2004 şi Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 394 din 26.10.2004.

Clasele de performanţă privind reacţia la foc a pardoselilor pentru construcţii sunt: A1FL, A2FL, BFL, CFL, DFL, EFL şi FFL, cu specificarea emisiei de fum (s1 sau s2).

Clasele de performanţă privind reacţia la foc a produselor termoizolante pentru tubulaturi lineare, sunt: A1L, A2L, BL, CL, DL, EL şi FL cu specificarea emisiei de fum (s1, s2 şi s3) şi a picăturilor/particulelor arzânde (d0, d1 şi d2).

Clasele de reacţie la foc aferente cablurilor electrice sunt: Aca, B1ca, B2ca, Cca, Dca, Eca şi Fca, cu specificarea emisiei de fum (s1, s1a, s1b, s2 sau s3) şi a picăturilor/particulelor arzânde (d0, d1 sau d2) şi a conductivităţii (a1, a2 sau a3)".

• Adeplast consideră că actul normativ nu defineşte materialele utilizabile cu denumirile lor tehnice şi comerciale

Producătorul de polistiren Adeplast a avertizat, recent, Guvernul că o industrie de peste 100 milioane de euro poate fi distrusă prin adoptarea acestui normativ privitor la construcţii. Adeplast consideră că actul normativ nu defineşte materialele utilizabile cu denumirile lor tehnice şi comerciale, ci prin încadrarea în anumite clase de reacţie la foc. De asemenea, compania consideră că normativul nu utilizează şi nu impune o clasă de reacţie la foc a unui termosistem ca un tot unitar (un ansamblu de produse, grupate, cu rolul de a asigura protecţie termică a pereţilor exteriori ai clădirilor), ci a tuturor materialelor componente: "În toată Uniunea Europeană, cerinţele de încadrare într-o anumită clasă de foc se referă la termosistem «ca tot unitar, ca întreg, nu la componente individuale». Mai mult, în cuprinsul actului normativ se fac recomandări explicite («Se recomandă utilizarea materialelor şi elementelor de construcţie clasa A1 sau A2-s1d0»), dar voalate, ascunse sub clasa de reacţie la foc, de utilizare a vatei bazaltice.

Prin aceste recomandări, având acoperire legală, toţi proiectanţii, verificatorii de proiecte, experţii tehnici se vor folosi, ca pretext, de aceste recomandări pentru a exclude polistirenul".

Adeplast mai opinează că, prin aceste căi, se exclude, în fapt, polistirenul din rândul materialelor care pot fi folosite atât la construcţii noi, cât şi la cele existente, deci moartea industriei şi exclusivitatea vatei bazaltice. Compania subliniază că, în România, nu există capacităţi de producţie a vatei bazaltice, în prezent aceasta importându-se de câteva firme din Ucraina, Rusia, Slovenia, Ungaria, Germania şi Grecia: "Consumul actual de polistiren, fabricat în exclusivitate în ţară, este de peste 4.000.000 metri cubi. Prin condamnarea la moarte a acestui material, România va trebui să importe vată bazaltică la acest nivel. Imposibil de realizat logistic, acest consum ar însemna circa 50.000 de tiruri. O investiţie într-o fabrică de vată bazaltică necesită un orizont de aşteptare de 2-3 ani până la devenirea ei operaţională".

În opinia Adeplast, consecinţele dezastruoase ale adoptării normativului ar urma să fie directe, macro, asupra României şi cetăţenilor ei şi indirecte.

Printre cele directe se numără cele asupra ţării, care are obligaţii clare în domeniul eficienţei energetice; consecinţele asupra altor situaţii de urgenţă la care România este expusă; asupra absorbţiei fondurilor europene, precum şi scumpirea construcţiilor noi şi a apartamentelor din blocurile vechi care au fost termoizolate.

Consecinţele indirecte presupun, printre altele, faptul că industria polistirenului, de peste 100 de milioane de euro, va dispărea; că statul român va pierde impozite şi taxe importante pe care acum le încasează de la companiile care îşi vor restrânge activitatea; că dispariţia acestei industrii va conduce la pierderi importante de locuri de muncă; că trendul pe care va intra vata bazaltică va adânci deficitul comercial al ţării, fiind un material importat; că statul român riscă acţiuni în justiţie din partea a circa 50 de companii producătoare de polistiren şi plata unor despăgubiri care vor fi plătite de toţii cetăţenii săi.

În aceste condiţii, Adeplast solicită modificarea de urgenţă a normativului de securitate la incendiu a construcţiilor, prin:

- Introducerea noţiunii de termosistem sau sistem de termoizolaţie agrementat naţional şi european şi implicit referirea şi introducerea de condiţii de încadrare într-o anumită clasă de reacţie la foc a termosistemului ca tot unitar;

- Obligativitatea folosirii clasei de reacţie la foc E a polistirenului;

- Renunţarea în cuprinsul textului de normativ la orice recomandări de genul "Se recomandă utilizarea materialelor şi elementelor de construcţie clasa...".