MINISTERUL ENERGIEI / STRATEGIA ENERGETICĂ NAŢIONALĂ: Rezervele de ţiţei ale României se vor epuiza în 20 de ani

Rezervele actuale de ţiţei ale României se vor epuiza în aproximativ 20 de ani la producţia medie anuală din ultimii ani (3,9 milioane tone) în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, potrivit primei părţi din Strategia Energetică Naţională publicată de Ministerul Energiei şi citată de Agerpres.

În ultimii cinci ani, producţia internă de ţiţei a înregistrat un declin constant de 2%, iar previziunile pentru următorii cinci ani sunt de accentuare a declinului, precizează documentul citat. Potrivit acestuia, limitarea declinului la 2% a fost realizată prin investiţii importante pentru menţinerea unui nivel de producţie cât mai ridicat - săpări de sonde noi, lucrări de reparaţii şi repunere în producţie, retrageri/adiţionări, investiţii cu privire la aplicarea unor procese de recuperare secundară etc.

"În contextul actual al preţului ţiţeiului şi al previziunilor pesimiste privind redresarea sa în următorii ani, este de anticipat un volum redus de investiţii şi cheltuieli pentru menţinerea producţiei. În aceste condiţii, evoluţia producţiei de ţiţei va fi, probabil, negativă", se mai arată în documentul citat.

În plus, majoritatea zăcămintelor de ţiţei din România sunt zăcăminte mature, cu un grad mare de depletare, a căror menţinere în producţie necesită un volum mare de investiţii şi cheltuieli de operare. Numărul zăcămintelor petroliere apreciate ca fiind ajunse la maturitate sau depletate a înregistrat o evoluţie crescătoare. În ultimii cinci ani s-a renunţat la 32 zăcăminte mature de ţiţei, considerate neeconomic de exploatat.

"Este de aşteptat ca în următorii ani, dată fiind evoluţia nefavorabilă a preţului, numărul zăcămintelor închise să crească şi, în consecinţă, producţia să scadă. De asemenea, interesul investitorilor pentru concesionarea unor perimetre de exploatare ţiţei este în scădere", arată documentul citat.

Orizontul de timp al investiţiilor în sectorul de explorare şi producţie este de 20-30 de ani. Pentru ca statul să-şi maximizeze câştigul, sistemul legislativ şi de reglementare (mai cu seamă cel fiscal) trebuie să fie predictibil şi stabil şi, totodată, adaptat situaţiei internaţionale, pentru menţinerea competitivităţii industriei petroliere naţionale.

Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei pot fi majorate prin introducerea de noi tehnologii, care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar pe termen mediu şi lung, prin dezvoltarea proiectelor de explorare a zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a celor onshore cu geologie complicată şi a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă (sub 1.000 m).

Potrivit ANRM, la începutul anului 2015, rezervele dovedite de ţiţei ale României se situau la 38,678 milioane de tone, cele probabile la 9,237 milioane de tone, iar cele posibile la 10,620 milioane tone.

• Rezervele actuale de gaze naturale ale ţării se vor termina în 15-20 de ani

Rezervele actuale de gaze al României se vor epuiza în 15-20 de ani, având în vedere producţia actuală, consumul şi rata de înlocuire de 80%, se estimează în Strategia Energetică a României publicată de Ministerul Energiei.

"La producţia media anuală din ultimii ani (circa 10,8 miliarde metri cubi), şi în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire a rezervelor de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale ale României se vor epuiza în 15 - 20 de ani", reiese din documentul citat de Agerpres.

Pe de altă parte, exploatarea rezervelor de categorie probabilă şi posibilă necesită investiţii eşalonate în timp (sonde noi, operaţii în sonde, etc.). De asemenea, volumul rezervelor probabile şi posibile prognozate poate fi confirmat integral, sau poate chiar depăşi estimările, executarea operaţiunilor petroliere conducând constant la modificarea lor.

"Perspectivele privind evidenţierea de noi rezerve sunt condiţionate de investiţiile în explorare geologică de către companiile care activează pe teritoriul României", se mai arată în document.

În schimb, Ministerul Energiei estimează că, pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii, care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar pe termen mediu şi lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore şi a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă (sub 1.000 m).

"În ceea ce priveşte explorarea sectorului românesc de apă adâncă al Mării Negre, sunt în derulare acorduri/contracte explorare încheiate între ANRM şi producătorii interni (Romgaz şi OMV Petrom) asociaţi cu operatori de renume pentru perimetrele offshore. Descoperiri importante au fost făcute doar în blocul românesc Neptun, în 2012, de către companiile OMV Petrom şi ExxonMobil, estimările plasând depozitul între 42 şi 84 miliarde mc, respectiv în 2015 de consorţiul Lukoil, PanAtlantic şi Romgaz, în blocul Trident; rezervele urmează a fi confirmate de forajul de evaluare, putând depăşi 30 miliarde mc de gaze", se menţionează în documentul Ministerului Energiei.