MINISTERUL FINANŢELOR, DESPRE BUGETUL ROMÂNIEI ÎN 2022: Veniturile stabilite la 216,47 miliarde lei şi cheltuielile la 301,7 miliarde lei, credite bugetare

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 a fost publicat duminică dimineaţa în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind stabilit la venituri în valoare de 216,473 miliarde lei, iar la cheltuielile în valoare de 493,215 miliarde de lei credite de angajament şi de 301,758 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanţelor, politica fiscal bugetară reflectată în proiectul de buget pe anul 2022 a fost concepută astfel încât să trimită un mesaj de încredere, realism, coerenţă şi responsabilitate, pe măsură ce efectele crizei sanitare sunt contracarate, importante fonduri sunt direcţionate către consolidarea creşterii economice prin susţinerea investiţiilor, iar aderarea la zona Euro să devină o realitate, să demonstreze o viziune politică puternică faţă de proiectul european, pentru ca toate statele membre să acţioneze pentru o Uniune prosperă şi sigură.

Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 20,397 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 3,156 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor; 8,875 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti; 600 de milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, sumă repartizată pe judeţe şi 7,332 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică.

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,61% prevăzută pentru anul 2022, cu un vârf în anul 2023 de 5,3% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE cât şi al Zonei Euro de 4,3%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre-pandemic, arată datele raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025.

''Momentul mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi monetare care au impulsionat activitatea economică, însă evoluţiile economice sunt dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei, de influenţele externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi de producţie europene şi mondiale, precum şi de măsurile adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent şi fiscal) - măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024'', se precizează în raport.

De asemenea, deficitul este estimat 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere în PIB de 5,84%.

Planificarea bugetară pe anul 2022 şi estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faţă de anul 2022, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024.

''Anul 2021 a constituit o provocare importantă pentru România deoarece a reprezentat startul unui proces de consolidare fiscal-bugetară, care continuă pe întreg orizontul de referinţă, aspect care ţinteşte reducerea graduală a deficitului în condiţiile în care efectele pandemiei încă sunt resimţite prin valuri succesive la nivel naţional şi global'', se precizează în raport.

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2022 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (31,8% din total venituri), urmate de TVA 20,8%) sume primite de la UE (13,4% din total venituri), şi accize ( 8,7%).

"În anul 2022 veniturile bugetare totale, în termeni nominali, sunt estimate în creştere comparativ cu programul pe anul 2021, pe seama îmbunătăţirii colectării, a măsurilor de recuperare a unor obligaţii fiscale aferente anului 2020 amânate la plată, prin efectul legii (inclusiv măsura de eşalonare la plată, în formă simplificată), a măsurilor de combatere a evaziunii fiscale în domeniul impozitului pe venit si contribuţiilor sociale şi din valorificarea frecvenţelor radio în noile benzi de frecvenţe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicaţii mobile terestre de bandă largă 5G (2,5 miliarde lei)", se arată în document.

De asemenea, în anul 2022 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aprox.88,4 miliarde lei, reprezentând 6,7% în PIB, iar în anul 2025 acestea însumează aprox.136,2 miliarde lei , deci se constată o crestere in valoare absolută faţă de anul 2022, dar şi ca procent în PIB cu un vârf în anul 2025 de peste 8 % din PIB.

Potrivit raportului, efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiţionale din partea sectorului public, cu vârfuri de peste 7-8% din PIB in perioada 2023-2025 este susţinut de fondurile europene si cele ce provin din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă care finanţează reformele din PNRR.In acest context, proiectele finanţate din PNRR cresc ca pondere în structura surselor de finanţare de la 0,80 in PIB % in anul 2022 la 2,98% în PIB în anul 2025.Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă este un instrument inovator care prevede un sprijin financiar direct corelat cu obţinerea de rezultate măsurate prin raportare la jaloanele şi ţintele indicate în planurile de redresare şi rezilienţă aprobate, motiv pentru care reformele finanţate prin acest mecanism trebuie monitorizate cu mare atenţie.

Reformele propuse în PNRR vor avea un efect de amploare pentru economia şi societatea românească, notează sursa citată.

- Reformele fiscale şi cea a sistemului de pensii vor genera o traiectorie sustenabilă a finanţelor publice pe termen mediu şi lung.

- Reformele fiscale vor duce la o creştere graduală a veniturilor la bugetul de stat care să permită bugetului de stat să îşi extindă nivelul de investiţii publice, acolo unde fondurile europene nu pot contribui sau unde nevoia de finanţare este foarte mare.

- Ţinând cont şi de reformele prin care se vor optimiza cheltuielile publice (de ex. spending reviews dar şi noul sistemul de salarizare unitară în sectorul public) se estimează o creştere a cheltuielilor de capital în cadrul bugetului naţional.

• Ce prevede proiectul de buget la principalele ministere şi instituţii:

Ministerul Transporturilor: creştere cu 20,5% a bugetului faţă de execuţia din 2021 (credite bugetare alocate de circa 17 miliarde de lei)

Ministerul Educaţiei: creştere cu 5,99 a bugetului faţă de execuţia din 2021 (circa 32 miliarde lei)

Ministerul Energiei: scădere cu 11% a bugetului faţă de execuţia din 2021 (circa 3,4 miliarde lei)

Ministerul Familiei (nou înfiinţat, condus de Gabriela Firea): 183 de milioane de lei

SRI: creştere de 8,3% faţă de execuţia din 2021 (3,1 miliarde lei)

SIE: creştere de 44% faţă de execuţia din 2021 (credite bugetare alocate de 604 milioane lei)

SPP: creştere cu 27% (credite bugetare alocate de 373 milioane lei)

STS: creştere cu 36% (credite bugetare alocate de 938 milioane lei)

Academia Oamenilor de Ştiinţă: creştere cu 232% faţă de execuţia din 2021, ajungând până la suma de aproape 10 milioane lei

Ministerul Finanţelor - Acţiuni Generale (partea de buget care include Fondul de Rezervă): creştere cu 17% faţă de execuţia din acest an, ajungând până la 44 miliarde lei

Ministerul Dezvoltării: scădere cu aproape 20% faţă de execuţia din acest an, ajungând la 8,5 miliarde lei

Ministerul Sănătăţii: bugetul rămâne 24 miliarde de lei, similar cu execuţia bugetară din acest an

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: venituri în creştere cu 2,8%, ajungând la 51 miliarde lei

Ministerul Mediului: creştere cu 17% faţă de execuţia din 2021, până la 2,4 miliarde lei

Academia Română: scădere cu 0,21% faţă de execuţia din 2021, credite bugetare alocate de 583 milioane lei)

• Venituri de 99,557 miliarde lei la bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii, în 2022

Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pentru 2022 se stabileşte la venituri în valoare de 99,557 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă similară, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, arată datele publicate de Ministerul Finanţelor.

Astfel, sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale are prevăzute venituri în sumă de 177,877 milioane lei şi cheltuieli de 138,928 milioane lei, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 38,949 milioane lei.

Pe de altă parte, bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj, se stabileşte la venituri în sumă de 2,049 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 2,049 miliarde lei la credite bugetare şi în sumă de 2,055 miliarde la credite de angajament.

Potrivit sursei citate, fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, instituit prin Legea nr.200/2006, are prevăzute venituri în sumă de 1,646 miliarde lei şi cheltuieli de 71,83 milioane lei, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 1,574 miliarde lei.

Conform Notei de fundamentare a proiectului, la elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2022 s-au avut în vedere următoarele: valoarea punctului de pensie de 1.586 lei, majorat cu 10% la 1 ianuarie 2022, creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2022 la 6.095 lei, faţă de 5.608 lei estimat pentru 2021 şi 5.213 lei realizat în anul 2020, scăderea numărului de şomeri înregistraţi, ajungându-se astfel la finele anului 2022 la 258.000 persoane, de la 265.000 la finele anului 2021; scăderea ratei şomajului înregistrat, ajungându-se astfel la finele anului 2022 la 2,9% faţă de 3% la finele anului 2021.