Într-un comunicat de presă transmis redacţiei, Ministerul Justiţiei, luând poziţie faţă de un interviu al Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţius Dumbravă, precizează că Ministerul dezvoltă politici legislative, iniţiind proiecte de acte normative prin care urmăreşte reglementarea unor valori menite să susţină reforme reale ale Justiţiei române. De asemenea, Ministerul Justiţiei mai precizează că nu intervine legislativ pentru a particulariza modul de aplicare a legii în vigoare.
Propunerile formulate de Preşedintele CSM explicitează unele prevederi legale deja existente, deoarece în legea actuală este prevăzută pierderea dreptului la pensia de serviciu pentru magistraţii care săvârşesc infracţiuni, precum şi pentru cei care sunt excluşi din magistratură ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare.
Soluţia corectă, rapidă şi la îndemâna CSM de rezolvare a acestei probleme, potrivit Ministerului, precizată public în nenumărate rânduri de către reprezentanţii acestuia, este schimbarea practicii CSM faţă de cererile de pensionare.
În materia incompatibilităţilor, Ministerul apreciază că se impune aplicarea aceluiaşi principiu general, urmărit cu stricteţe de Ministerul Justiţiei în elaborarea tuturor actelor normative - acela că amendarea unui text de lege, ori de câte ori apare o situaţie particulară, pentru a răspunde acelei chestiuni punctuale - este contrar tehnicii legislative.
În aceste condiţii apare inexplicabilă poziţia Preşedintelui CSM de a reproşa Ministerului Justiţiei lipsa de eficienţă a propriei instituţii, se mai arată în comunicatul respectiv, adăugând că Ministerul a susţinut permanent, prin acţiuni concrete, prin proiecte de lege, creşterea gradului de integritate în sistem. Toate aceste propuneri au fost respinse de CSM, fie prin avize negative la propunerile MJ, fie prin poziţii contrare ale unor membri CSM, susţinute în foruri decizionale la nivel înalt.
În final, Ministerul Justiţiei afirmă că CSM are datoria să analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecţi ai unei anchete penale, dar şi comportamentul celor care au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracţiuni.