Ministerul Public, între lupta anticorupţie şi presiunea politică

Bilanţul Ministerului Public pentru anul trecut, prezentat, ieri, în Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional de către procurorul general Augustin Lazăr, pare unul pozitiv prin prisma presiunilor politice şi mediatice la care au fost supuşi procurorii în 2018.

Aceste presiuni au constituit şi tema principală a discursurilor invitaţilor la acest eveniment, fie că vorbim despre preşedintele Klaus Iohannis, despre Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fie că vorbim despre Andrei Nicolae Solomon, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat: "În ultimii doi ani, atacurile la adresa corpului procurorilor au devenit din ce în ce mai virulente. (...) Când tocmai persoanele care au interese directe să scape de cercetări penale sunt cele care fac legile în domeniul justiţiei, atunci însăşi temelia statului de drept este ameninţată. Din păcate, după aproape 30 de ani de la recâştigarea libertăţii în România, încă mai exis­tă politicieni cu reflexe autoritare, care se consideră îndreptăţiţi să îşi acorde privilegii".

Şeful statului a menţionat că, deşi Ministerul Public a tras anul trecut mai multe semnale de alarmă cu privire la modificarea succesivă a legilor justiţiei şi legislaţiei penale şi neîncadrarea aces­tor modificări în recomandările Comisiei de la Veneţia, recomandărilor GRECO şi celor din raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, avertizările respective nu au fost luate în considerare de decidenţii politici.

Klaus Iohannis a spus: "Guvernul insistă în practica folosirii abuzive de ordonanţe de urgenţă, care produc, aşa cum vedem în ultima perioadă sau ultima ordonanţă 7, efecte dintre cele mai profunde şi grave în interiorul sis­temului de justiţie. Afectarea carierei procurorului şi judecătorului, tentativa tot mai evidentă de control politic asupra unor parchete, insistenţa de a spori puterile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în ciuda faptului că forurile europene au criticat sever înfiinţarea acesteia, toate acestea reprezintă motive serioase de îngrijorare. Transpunerea în legislaţia naţională a recomandărilor cuprinse în rapoartele Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO nu este facultativă, dar cei de la putere preferă, din motive lesne de înţeles, să le ignore. Statutul procurorului a fost şi este în continuare sub asaltul unor autorităţi politice, care urmăresc supunerea aces­tuia voinţei politicului, care prin esenţa sa este subiectivă, partizană şi schimbătoare".

• Presiuni politice mari asupra magistraţilor

Procurorul general Augustin Lazăr a criticat, la rândul său, presiunea pusă asupra magistraţilor. Şeful Ministerului Public a menţionat că anul trecut publicul a fost ţinut captiv într-o avalanşă de materiale de presă şi schimbări legislative care au urmărit anatemizarea procurorilor. Domnia sa a menţionat că, sub pretextul unor abuzuri din actul de justiţie, a demarat o campanie menită să lezeze activitatea procurorilor, cu consecinţa inducerii artificiale a unei animozităţi faţă de acest corp profesional.

Augustin Lazăr a spus: "A fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituţiilor judiciare, în special asupra parchetelor. În această perioadă au continuat demersurile de modificare şi remodificare a legilor justiţiei, a Codului penal şi a Codului de procedură penală, a fost un an în care factorul politic a insistat şi a reuşit revocarea şefului DNA şi a iniţiat revocarea procurorului general. Prin decizia CCR, propunerea ministrului Justiţiei a devenit un act administrativ de rang imperativ pentru preşedintele Româ­niei".

Şeful Ministerului Public a amintit despre modificările privind delegarea, numirea în funcţiile de conducere şi promovarea magistraţilor, toate menite să anuleze independenţa procurorilor şi să reducă substanţial atribuţiile procurorului general.

În aceeaşi notă, Andrei Nicolae Solomon, vicepreşedintele CSM a precizat: "Sistemul judiciar fierbe pentru că este conştient de toate pericolele la adresa statului de drept şi a propriei independenţe. De doi ani, asistăm la experimente legislative pe seama sistemului judiciar. Toate simbolurile justiţiei independente sunt atacate, hărţuite atât prin declaraţii politice cât şi prin folosirea mijloacelor de comunicare în masă".

Domnia sa a menţionat că, pentru a depăşi acest moment, este nevoie de unitate în rândul magistraţilor, pentru că modificările legislative din acest moment sunt de natură a învinge tot sis­temul judiciar.

• Numărul dosarelor de corupţie, în continuă creştere

Judecătorul Iuliana Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a spus că a constatat cu stupoare că în societatea românească se face simţită impostura. Şefa ÎCCJ a arătat că pentru impostori este caracteristică aparenţa de onorabilitate.

În discursul său, Cristina Tarcea a spus: "Am avut un vis în care m-am întâlnit cu un impostor, care se numea pe sine reformatorul. El este cel care ştie că, dacă ar fi urmat regulile, nu i s-ar fi cuvenit niciodată bunurile pe care le deţine, privilegiile pe care le are şi poziţia pe care o ocupă. Impostorul urăşte oamenii corecţi, pentru că ei sunt oglinda în care îşi vede propria goliciune ticăloasă şi lipsită de caracter. Impostorul luptă pentru dreptate. Dreptatea lui. El crede că dreptatea lui este dreptatea socială. Impostorul este cel care crede în libertatea de exprimare. Libertatea lui de exprimare. Eşti perfect dacă te încadrezi în libertatea lui de exprimare. (...) Impostorul poartă asupra sa dubla măsură: principiile sunt bune numai dacă ele corespund criteriilor sale".

Conform datelor prezentate de Augustin Lazăr, pe rolul parchetelor, în 2018, au fost instrumentate 1.735.000 de dosare, dintre care au fost soluţionate 543.971, cu 10.000 mai multe comparativ cu anul 2017. Dintre cauzele soluţionate, 46.441 s-au finalizat cu trimiterea în judecată a 58.000 de inculpaţi, la care se adaugă 242 de persoane juridice.

În privinţa infracţiunilor de corupţie, s-a constatat o creştere cu 34,2% a persoanelor trimise în judecată pentru dare de mită, cu 8,7% a numărului persoanelor trimise în judecată pentru trafic de influenţă şi cu 26% a celor trimişi în faţa instanţei pentru cumpărarea de influenţă.

Şeful Ministerului Public s-a arătat îngrijorat de creşterea numărului infracţiunilor de violenţă în familie. Din datele Ministerului Public, reiese că anul trecut au fost inculpate 1360 de persoane pentru săvârşirea unor violenţe domestice, violenţe cărora le-au căzut victime 205 copii.

Procurorul general a menţionat şi creşterea cu 8,2% a numărului persoanelor trimise în judecată pentru infracţiuni la regimul rutier. În 2018, au fost inculpate în acest domeniu 22.047 de persoane, dintre care 11.601 pentru conducerea sub influenţa alcoolului.

Valoarea măsurilor asigurătorii dis­puse de parchete s-a ridicat anul trecut la 2,2 miliarde lei, adică dublul bugetului Ministerului Public pentru 2018. Tot anul trecut au fost recuperate bunuri din patrimoniul naţional, în valoare totală de peste 500.000 de euro.

Augustin Lazăr s-a referit şi la incidentele disciplinare care au afectat drepturile părţilor participante în procesul penal. Domnia sa a precizat că toate cazurile mediatizate, inclusiv cele de la parchetele din Ploieşti şi Satu Mare nu pot fi generalizate, deoarece majoritatea procurorilor îşi des­făşoară activitatea în condiţii de înaltă ţinută profesională. Procurorul general a mai spus că au fost 26 de cazuri în care a fost sesizată Inspecţia Judiciară pentru a se stabili măsurile disciplinare ce urmau a fi luate şi cred că o prioritate pentru anul în curs ar trebui să fie îndeplinirea unui act de urmărire penală de calitate, care să reducă numărul achitărilor şi al retrimiterilor de dosare la parchetele din ţară.