Ministerul Turismului vrea să modifice Masterplanul investiţiilor în turism

Ministerul Turismului vrea să modifice prevederile Masterplanului investiţiilor în turism pentru a putea aloca fonduri şi pentru dezvoltarea reţelei de peşteri turistice, a reţelei de transport feroviar pe cale ferată cu ecartament îngust (de tip "mocăniţă"), precum şi pentru investiţii în acvarii şi centre de informare şi promovare turistică, arată un proiect de hotărâre a Guvernului, publicat în dezbatere de minister, informează News.ro.

Ministerul atrage atenţia că îmbunătăţirea performanţelor turismului din ultima perioadă arată că România are un potenţial turistic foarte ridicat, însă, în momentul de faţă, are un nivel redus de valorificare, iar una din cauzele importante este lipsa unei coerenţe în aplicarea măsurilor de redresare a sectorului.

"În vederea diversificării activităţilor majore prevăzute la art. 2 lit.c) dezvoltarea infrastructurii de agrement, Ministerul Turismului propune, în concordanţă cu legislaţia specifică şi în dorinţa dezvoltării durabile a destinaţiilor prin promovarea patrimoniului turistic natural şi cultural, introducerea următoarelor categorii de investiţii: dezvoltarea reţelei de peşteri turistice clasificate în concordanţă cu legislaţia specifică; dezvoltarea reţelei de transport feroviar pe cale ferată cu ecartament îngust (tip "mocăniţă") prin construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii specifice (respectiv ansamblul instalaţiilor de la sol necesare adăpostirii, întreţinerii, deplasării, sosirii, plecării trenului) şi a materialului rulant (totalitatea locomotivelor, vagoanelor etc.); dezvoltarea reţelei de destinaţii turistice care construiesc/reabilitează/modernizează acvarii, ca formă de promovare a patrimoniului natural regional sau naţional, de educaţie privind patrimoniul internaţional; dezvoltarea reţelei de centre de informare şi promovare turistică, ca instrument esenţial în dezvoltarea şi promovarea turismului din România", arată documentul, potrivit News.ro.

Potrivit acestuia, dacă în prezent ponderea turismului în produsul intern brut este redusă atât la nivel naţional cât şi la nivel regional (circa 2-3%), "pe termen mediu aceasta se poate dubla cu uşurinţă", chiar şi fără extinderea structurii de primire turistică.

Între argumentele aduse privind investiţiile în peşteri, se precizează că nu sunt suficiente amenajate în scop turistic.

În România există în prezent peste 12.500 de peşteri, majoritatea fiind amplasate în regiunile carpatice sau în apropierea acestora.

"Trebuie subliniat că multe dintre aceste peşteri sunt amplasate în parcuri naturale şi parcuri naţionale ceea ce permite creşterea posibilităţii de vizitare, ca urmare a creşterii circulaţiei turistice în parcuri. În ciuda acestui patrimoniu natural excepţional, mai puţin de 20 de peşteri sunt amenajate pentru vizitare îndeplinind condiţiile de a fi numite peşteri turistice. Un număr redus de peşteri, amplasate în munţii Bucegi, Parâng, Pădurea Craiului, Bihor etc, sunt electrificate. La nivelul Munţilor Carpaţi, peşterile electrificate acoperă doar 25% din judeţele care includ pe teritoriul lor Munţii Carpaţi", spun autorii proiectului.

Numărul vizitatorilor din peşteri oscilează atât în funcţie de amplasarea acestora, cât şi al dotărilor, transmite aceiaşi sursă.

Pe lângă peşterile electrificate deja, alte circa 30 de peşteri pot fi transformate în peşteri turistice, dublând aproape numărul judeţelor cu peşteri amenajate.

Despre investiţiile în "mocăniţe", Ministerul Turismului afirmă că importanţa dezvoltării reţelei de transport feroviar pe cale ferată îngustă este dată de o serie de elemente caracterizate prin diversitate: "accesul prin intermediul 'mocăniţelor' în zonele izolate (în anii 1970 - 1980 mocăniţele erau folosite şi pentru deplasarea localnicilor, inclusiv la locul de muncă); inclusiv azi, pe distanţe reduse, izolat, se păstrează acest obicei; accesul turiştilor în destinaţii care conservă patrimoniul natural şi cultural; acest aspect este foarte important, deoarece, pe lângă turiştii obişnuiţi care căută să petreacă timpul liber în vacanţe, sunt segmente de piaţă cu specialişti în domeniul feroviar, respectiv segmente de nişă, care caută exclusiv transportul pe căi ferate înguste; este foarte important că această formă de turişti atrage un segment mare de vizitatori străini".

Prima cale ferată cu ecartament îngust a fost construită pe teritoriul actual al României în anul 1883, în judeţul Maramureş, cu plecare din Sighetul Marmaţiei pe o lungime de 21 km, a fost denumită "Linia sării". Ultima cale ferată de acest tip a fost construită în anul 1945, fiind cunoscută sub denumirea de "Linia Cărbunelui".

În anul 2010, din întreaga reţea de căi ferate înguste de stat din România mai existau doar trei care erau dezvoltate în zona Târgu Mureş, Sibiu şi Turda. Dintre acestea primele două erau vizate de iniţiative private, a treia fiind considerată una dintre cele mai interesante linii. Ţinând cont de patrimoniul acestora o serie de linii de cale ferată îngustă au fost clasate ca monumente istorice (de exemplu în zona Sibiu).

Iniţiativele private, sau private în parteneriat cu autorităţile publice locale, au fost dezvoltate într-un număr redus de destinaţii turistice din România cum ar fi judeţele Maramureş, Mureş sau Suceava. Distanţele pe care a avut loc deplasarea turiştilor oscilează de la mai puţin de 10 km la circa 30 km. De asemenea, numărul turiştilor este variabil. În unele cazuri circulaţia trenurilor s-a făcut pe scurte perioade de timp - sezon, ceea ce a influenţat negativ turismul din regiunea respectivă.

Dezvoltarea unei reţele de Centre de Informare şi Promovare Turistică la nivel naţional este necesară

De asemenea, proiectul mai precizează că dezvoltarea unei reţele de Centre de Informare şi Promovare Turistică la nivel naţional este imperios necesară pentru elaborarea şi implementarea unei politici de dezvoltare şi de marketing coerente la nivelul destinaţiei turistice care este deservită de centru, al regiunii căreia îi aparţine (nu numai din punct de vedere administrativ, ci şi etnografic, montan etc.) sau naţional.

La data de 31 martie 2019 în România funcţiona un număr de 307 Centre de Informare Turistică în spaţiul rural şi 103 în spaţiul urban. Dintre centrele din spaţiul rural 31 funcţionau în unităţi administrativ teritoriale (UAT) cu potenţial turistic foarte mare şi 140 în UAT cu potenţial turistic mare (conform Planului de Amenajare Turistică a Teritoriului Naţional).

Dintre cele 41 de judeţe ale României, 13 nu au niciun centru de informare turistică în spaţiul rural: Bacău, Botoşani, Brăila, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Vaslui, Vrancea. Dintre cele 13, două judeţe, Bacău şi Vrancea, au UAT-uri incluse în Convenţia Carpatică şi Zona Montană Defavorizată. 17 judeţe includ UAT-uri cu Potenţial Turistic Foarte Mare (PTFM), în timp ce 12 nu au UAT-uri cu astfel de potenţial: Argeş, Bihor, Cluj, Dâmboviţa, Harghita, Iaşi, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Timiş şi Vâlcea.

"În cazul judeţelor în care nu există niciun centru de informare şi promovare turistică în localitatea reşedinţă de judeţ (Bacău, Botoşani, Brăila, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Vaslui, Vrancea) şi pentru unităţile administrativ teritoriale cu monumente istorice incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO, se are în vedere finanţarea construirea/dotarea centrelor de informare şi promovare turistică: construcţie conform modelului de construcţie finanţat prin POR, dotări interioare - front-office, back-office şi mobilarea spaţiului de depozitare, realizare pagină web, dotări exterioare, instalaţii termice, instalaţii electrice, energie regenerabilă - panouri fotovoltaice", se menţionează în document.

Acvariile, un obiectiv cultural - turistic, educativ şi ştiinţific

În ultimii ani prin fondurile europene au fost finanţate centre de informare turistică atât în mediul rural, cât şi în mediul urban. În paralel au fost dezvoltate Centre de Informare Turistică pe fonduri de la bugetul de stat fie în cadrul unor programe naţionale - derulate de către autorităţi publice centrale - fie pe fondurile de la bugetul de stat existente la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.

Despre investiţiile în acvarii, Ministerul Turismului spune că acestea reprezintă "un obiectiv cultural - turistic, educativ şi ştiinţific cu un rol deosebit în cunoaşterea şi cercetarea naturii din România sau la nivel global, din lume".

Conform Registrului naţional al grădinilor zoologice şi acvariilor publice şi a raportului pe anul 2017, în România există 32 grădini zoologice şi acvarii publice sunt autorizate.

"În ciuda patrimoniului excepţional al României, Dunărea cu o lungime de peste 1.000 de km pe teritoriul ţării noastre şi Marea Neagră, cu o lungime a ţărmului de circa 250 km, în cele 12 judeţe există doar patru acvarii în judeţele Mehedinţi, Galaţi, Tulcea şi Constanţa. Lor li se adaugă acvariile din Prahova şi Vaslui, cu menţiunea că ultimul nu figurează în raport. Pornind de la această analiză, dar şi de la importanţa, rolul acvariilor în promovarea specificului local/regional/naţional al acvariilor, a dezvoltării turismului în general, cu accent pe componenta de protecţie/conservare/ promovare a mediului, dar şi a turismului cultural, ţinând cont că putem considera acvariul ca un muzeu viu al lumii subacvatice se impune dezvoltarea unei reţele de acvarii care ar putea adăposti elemente de floră şi faună acvatică din România, dar şi din alte zone climaterice diversificate, relevante din punct de vedere al atractivităţii turistice", mai afirmă autorii.

Peste 2,4 milioane de turişti străini au fost cazaţi în unităţile turistice autohtone, în anul 2016. În aceeaşi perioadă, peste 8,4 milioane de turişti români au fost cazaţi în unităţi de primire româneşti. Astfel, în anul 2016 se înregistrează maximul istoric din perioada postdecembristă, în ceea ce priveşte numărul de turişti străini şi români cazaţi în unităţile turistice.

"Lipsa investiţiilor, a infrastructurii de transport, a unui cadru legislativ clar şi unitar afectează creşterea calităţii şi competitivităţii turismului românesc, sens în care se impun măsuri de corelare a cadrului legal cu nevoile investitorilor în industria turismului, dar şi cu trendul internaţional în domeniu, astfel încât să fie asigurat un flux ascendent de turişti", mai arată proeictul.

În luna august 2017, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism - Masterplanul investiţiilor în turism - şi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism.