MINIŞTRII ENERGIEI DIN SUD-ESTUL EUROPEI, REUNIŢI LA BUCUREŞTI Energia nucleară, între dezvoltare tehnologică şi lipsa personalului calificat

Trecerea sistemelor economice actuale la sisteme decarbonificate, reducerea la zero a emisiei de carbon până în anul 2050, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, educaţia şi formarea continuă, gestionarea deşeurilor, asigurarea protecţiei cetăţenilor şi comunicarea permanentă cu aceştia sunt temele care se află pe agenda Conferinţei Ministeriale Regionale pe Energie Nucleară, Tehnologie şi Managementul Deşeurilor Radioactive, eveniment care se desfăşoară timp de două zile la Bucureşti, în Palatul Parlamentului. La conferinţa care a început ieri participă miniştri de resort din România, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia şi Moldova, reprezentanţii Agenţiei Energiei Nucleare (NEA) din cadrul Organizaţiei Economice de Cooperare şi Dezvoltare (OECD), secretarul general adjunct al OECD, directorul general adjunct al DG Energy din cadrul Comisiei Europene, directori ai agenţiilor de profil din regiune, specialişti şi cercetători din acest domeniu.

Vicepremierul Viorel Ştefan a spus că guvernul doreşte să consolideze cooperarea regională, pentru realizarea unor progrese substanţiale menite să ajute la dezvoltarea capacităţilor nucleare, la managementul deşeurilor radioactive, a resurselor umane şi a proiectelor din cercetare, inovare şi educaţie.

Domnia sa a precizat: "Actualul format extins de dialog oferit factorilor decizionali prin conferinţa regională ministerială cu privire la domeniul energiei nucleare este un prim pas pentru dezvoltare. Demersurile noastre de cooperare regională trebuie să se axeze atât pe politica energetică naţională, cât şi pe cea regională, pe identificarea surselor de energie capabile să răspundă intereselor pe termen lung. Participarea la dezvoltarea globală privind rolul energiei nucleare este un câştig reciproc".

Ţara noastră a aderat la Agenţia de Energie Nucleară în anul 2017. În acest moment, energia nucleară reprezintă 11% din totalul producţiei energetice la nivel mondial. Pe întreg mapamondul există 450 de reactoare nucleare în 30 de state care produc 30% din totalul energiei fără emisii de carbon. În anul 2016 au fost introduse în centrale nucleare puteri de 10GW, iar 60 de centrale se află în construcţie. OECD doreşte ca într-un viitor apropiat să dubleze procentul pe care energia nucleară îl deţine din totalul producţiei energetice necarbonifere.

Horia Grama, preşedintele Agenţiei de Energie Nucleară din ţara noastră, a menţionat: "OECD recomandă încurajarea formei de energie nucleară faţă de alte forme de energie curată. Energia nucleară permite ţărilor să asigure necesarul de energie electrică, să menţină un anumit preţ al acesteia şi o anumită stabilitate la nivel global".

• Siguranţa reactoarelor şi managementul deşeurilor radioactive, prioritare pentru Agenţia de Energie Nucleară

Conform lui William D. Magwood IV, director-general al Agenţiei de Energie Nucleară (NEA) din cadrul OECD, acest tip de energie este o sursă de electricitate eficientă. NEA a împlinit 60 de ani de activitate, are 33 de membri pe tot globul - cel mai nou membru este România - şi colaborează cu China, India şi Brazilia, aducând laolaltă cei mai buni experţi internaţionali şi cele mai bune politici pentru siguranţa gestionării deşeurilor radioactive şi protecţia împotriva radiaţiilor.

William Magwood a spus: "Reactoa-rele nucleare trebuie manevrate în deplină siguranţă. Avem 22 de proiecte majore pentru siguranţa nucleară, pentru protecţia împotriva radiaţiilor, pentru scoaterea din funcţiune a unor reactoare. În regiunea de sud-est a Europei, în ţările participante la conferinţă, avem 19 reactoare şi încă 2 în construcţie. Şase state din zonă dezbat şi discută despre construcţia de noi reactoare nucleare în această regiune. Iar toate aceste lucruri se realizează şi prin politicile de combinare a resurselor, de gestionare a deşeurilor radioactive de la nivel regional".

Directorul general al NEA a mai spus că pentru dezvoltarea acestui domeniu este importantă educaţia şi formarea continuă, precum şi participarea studenţilor la ateliere comune cu cercetătorii, cu cei care lucrează în energia nucleară şi cu oamenii de afaceri. În acest sens, NEA a lansat programul NEST destinat să formeze viitoarea generaţie de experţi din energia nucleară.

OECD consideră că fiecare guvern al statelor membre trebuie să se ocupe de energia fiabilă, de combaterea schimbărilor climatice şi de asigurarea echipamentelor necesare. Conform organizaţiei, fiecare ţară trebuie să îşi dezvolte propriile energii şi strategii energetice, să realizeze un mix energetic pentru viitor şi să rezolve problema deşeurilor nucleare.

Ludger Schuknecht, secretar general adjunct al OECD, a afirmat: "Ţările cu preocupări similare pot colabora, iar acest lucru ar reduce costurile şi ar îmbunătăţi relaţia cu populaţia. Asigurarea unui nivel ridicat de siguranţă este esenţială. Avem nevoie de reactoare sigure, de analize, de închiderea eficientă a centralelor vechi şi de ges-tionarea eficientă a deşeurilor radioactive. Prin aplicarea unor astfel de politici, vom creşte încrederea părţilor interesate şi vom pregăti capitalul uman şi capacităţile pentru viitor, educând tinerii şi oferind noi experienţe practice. Avem nevoie de oameni care să aibă aptitudini tehnice pentru termen lung".

• România are mix energetic, dar nu are personal calificat

Conform reprezentanţilor guvernului, ţara noastră are asigurat mixul energetic necesar pentru trecerea economiei actuale la un sistem cu emisii reduse de carbon. Anton Anton, minis-trul energiei, a menţionat: "România este un stat binecuvântat din punct de vedere energetic. Avem un mix energetic echilibrat. Energia nucleară are un rol clar definit şi stabil. Avem energie electrică hidro, bio-masă, solară, eoliană, pe bază de cărbune. Pe baza acestui mix echilibrat, putem face pasul către decarbonizare şi pentru mai multă energie verde".

Ministrul energiei a mai spus că guvernul doreşte să investească în continuare în energia nucleară, să construiască reactoarele 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, chiar dacă în acest moment nu există, din partea Comisiei Europene, o schemă de sprijin pentru energia nucleară, schemă care există în cazul energiei eoliene.

Anton Anton a precizat: "Vrem să prelungim durata de viaţă a reactoarelor exis-tente, dar ne confruntăm cu aceeaşi problemă privind deşeurile radioactive. Ne-am mulţumit să le luăm şi să le depozităm, dar nu există cercetări care să vadă cum pot fi reciclate aceste deşeuri. Eu nu spun să închidem gropile de deşeuri radioactive, dar să încercăm să reciclăm aceste deşeuri".

Ministerul energiei este nemulţumit de actualul sistem de educaţie din ţara noastră care nu este axat pentru pregătirea specialiştilor şi tehnicienilor în diferite domenii: "Avem prea puţini specialişti, educăm prea puţini în toate domeniile de activitate, iar în privinţa energiei nucleare această deficienţă de personal pregătit este o catastrofă. Trebuie să facem un sistem educaţional adaptat vremurilor în care trăim, să utilizăm tehnologia IT şi să facem o educaţie pragmatică şi practică". El a precizat că, în calitate de ministru, a refuzat să aprobe bugetele companiilor şi agenţiilor publice din subordine, dacă în aceste documente nu existau prevederi bugetare privind educarea tinerilor şi formarea continuă.

Referitor la comunicarea cu populaţia, ministrul de resort consideră că trebuie schimbată mentalitatea oamenilor care, atunci când se discută despre energia nucleară, se gândesc doar la o centrală nucleară şi nu la beneficiile care sunt aduse de acest tip de energie în domeniul medical, în tratarea cancerului şi în stomatologie. Conform lui Anton Anton, cetăţenii trebuie informaţi mai bine deoarece ei au dublă calitate: de beneficiari şi de finanţatori ai sistemelor nucleare.

• Energia nucleară, verde doar în SUA şi Marea Britanie

Participanţii la conferinţă au menţionat că în timp ce SUA şi Marea Britanie au decis că energia nucleară este o energie verde şi au scăzut impozitele şi taxele în acest domeniu, în Uniunea Europeană politica este cu totul alta, energii verzi fiind considerate doar aceea hidro şi cele neconvenţionale: solară şi eoliană.

În legătură cu acest aspect, Gerassimos Thomas, director general adjunct al DG Energy din cadrul Comisiei Europene a menţionat că, potrivit noilor reglementări şi regulamente europene, fiecare stat membru al Uniunii îşi poate pregăti propria stattegie energetică şi economică menită să se încadreze scopului comun: reducerea la zero, până în anul 2050, a emisiilor de carbon.

Gerassimos Thomas a spus: "Comisia Europeană oferă sprijin pentru toate statele membre. Energia nucleară poate să contribuie la economia cu emisii reduse de carbon. Mai mult, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că ajutoarele de stat trebuie gândite să sprijine şi dezvoltarea acestui sector industrial. Din perspectiva EURATOM, pentru ideea de cooperare regională avem tratatele de competenţe federale în UE pentru asigurarea furnizării, iar la nivel european se pot discuta şi aspectele regionale, inclusiv cele privind energia nucleară".

Oficialul european a menţionat că, la sfârşitul lunii noiembrie, Comisia de la Bruxelles va publica strategia pentru reducerea pâna la zero a emisiilor de carbon până în anul 2050. Conform documentului, până în anul 2030, reducerea trebuie să fie de 45%. Fiecare stat membru va lua măsurile necesare, dar Comisia, prin textul respectiv, le oferă un mecanism după care se poate ghida.

În privinţa managementului deşeurilor radioactive, Gerassimos Thomas consideră că factorii decizionali trebuie să explice populaţiei ce se întâmplă în cazul energiei nucleare şi importanţa ei, pentru că cetăţenii suportă costurile în acest domeniu. El susţine că există soluţii tehnologice privind deşeurile radioactive şi că 60% dintre statele membre UE doresc să construiască depozite regionale. Gerassimos Thomas a mai menţionat că în proiectul de buget multianual întocmit de Comisia Europeană au fost alocate fonduri pentru închiderea unor facilităţi şi pentru exportarea capacităţilor către alte zone. El susţine că tranziţia energetică nu poate fi finanţată din bani publici, deoarece în domeniu acţionează şi investitori privaţi, iar un principiu al UE este asigurarea unei concurenţe loiale pe piaţa de energie. Senatorul Şerban-Constantin Valeca, consilier pe probleme nucleare al prim-ministrului Viorica Dăncila, a spus că guvernul sprijină tehnologia "let's fast" în privinţa reactoarelor, că ţara noastră are capabilităţi aflate în progres în domeniul energiei electrice şi că se pot efectuat oricând teste legate de siguranţa acestor capabilităţi.

Referitor la managementul deşeurilor radioactive, ţara noastră are două depozite. Unul se află la Băiţa, în judeţul Bihor, şi acolo sunt aduse deşeuri radioactive produse de sistemul medical şi sanitar, precum şi de sistemul de cercetare, iar altul este în dezvoltare, la Saligny, şi va deservi doar centrala nuclear-electrică de la Cernavodă.

Lucările conferinţei care se va încheia astăzi se vor finaliza cu un raport care va fi publicat pe site-ul NEA şi al agenţiilor de resort din întreaga regiune.