MINISTRUL FINANŢELOR IONUŢ MIŞA: "Impozitul pe venitul global nu mai este în atenţia MFP"

Impozitul pe venitul global (IVG) nu mai reprezintă o prioritate a Ministerului Finanţelor Publice (MFP), după cum ne-a spus Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice. Domnia sa ne-a explicat că, în prezent, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu are capacitatea administrativă necesară pentru implementarea acestei măsuri.

Oficialul ne-a declarat: "Nu avem posibilitatea să implementăm IVG până în 2018. Termenul este foarte scurt şi capacitatea administrativă a ANAF nu ne confirmă 100%. Nu dorim să riscăm, rămâne să discutăm dacă această măsură va putea fi aplicată din 2019. Momentan, subiectul nu mai reprezintă atenţia MFP".

Impozitul pe venitul global a produs nelămuriri printre specialişti încă din primăvara acestui an, când potenţiala măsură fiscală a fost anunţată de către guvernanţi.

O astfel de măsură reprezintă o schimbare radicală în domeniul fiscal, este de părere expertul fiscal Dan Schwartz, partener RSM, care susţine că oamenii nu vor şti cum să completeze formularele aferente, statul nu va şti cum să urmărească tot procesul, iar textul proiectului, în forma sa actuală, are multe inadvertenţe.

Cei 35.000 de consultanţi fiscali care ar urma să fie angajaţi nu există, în Camera Consiliului Fiscal fiind în total 10.000 - 11.000 de consultanţi, din care circa jumătate sunt activi, ne-a mai spus, recent, specialistul, menţionând că nu există oameni pregătiţi profesional pentru acest post.

Reprezentantul RSM ne-a precizat, în ocazie: "Implicaţiile vor fi multiple şi majore, unele neimaginabile, legate în lanţ.

Este o măsură care nu poate fi luată imediat. Trebuie analizat ani de zile dacă este posibilă implementarea cu succes a unei astfel de măsuri. La prima vedere, se complică fiscalitatea românească, obligaţiile vor fi multe şi greu de îndeplinit, iar consilierii fiscali nu există. Mi se pare o măsură cel puţin nerealistă, lipsită de noimă".

Introducerea impozitului pe venitul global (sau pe gospodărie) nu este altceva decât "fie o fumigenă propagandistică, fie ideea unui politruc desprins de realitatea administrării fiscale din ţara noastră", consideră Gelu Diaconu, fostul şef al ANAF, care a afirmat, în luna aprilie: "Ideea că introducerea IVG va duce la reducerea evaziunii fiscale este pur teoretică şi de impact nesemnificativ, întrucât sfera fiscalizării tuturor operaţiunilor din economie este cu mult mai largă şi mai complexă decât operaţiunile strict limitate pentru care populaţia va cere bonuri fiscale deoarece se vor acorda deduceri «gospodăriilor»".

În opinia domniei sale, "impozitul pe gospodărie" este "cea mai ineptă idee utopică în materie de administrare fiscală, raportat la condiţiile României, de la Revoluţie încoace". Domnul Diaconu a mai precizat: "Calendarul de implementare a IVG, presupunând ipotetic că ANAF este capabilă să preia sarcina administrativă suplimentară (înregistrare, stabilire obligaţii, evidenţă, plată/compensare, control etc.), este complet nerealizabil. Angajarea, instruirea şi plata a 35.000 de consultanţi fiscali, cu 12.000 de salariaţi mai mult decât are întregul ANAF, este de-a dreptul o neghiobie care nici măcar nu merită comentată".

Fostul şef al ANAF spune că definirea din punct de vedere juridic a noţiunii fiscale de "gospodărie" este un demers extrem de complicat, dacă nu imposibil, faţă de diversitatea situaţiilor şi condiţiilor concrete din realitatea românească.

În opinia lui Gelu Diaconu, odată definită "gospodăria" pentru trecerea la un asemenea impozit, este absolut necesar un recensământ al persoanelor care se "gospodăresc împreună" şi legăturile dintre aceştia. "Sursa datelor este necentralizată, se află la UAT-uri (n.r. unităţi administrativ teritoriale), iar sistemul cadastral nu poate fi folosit pentru obţinerea de informaţii privind deţinerile de bunuri ale unei persoane indiferent de locul unde se află", mai spune fostul preşedinte al ANAF, precizând că stabilirea principiilor şi categoriilor de cheltuieli care vor fi eligibile şi în ce cuantum ca să fie deduse din venit (autoturisme, clădiri pentru scopuri recreative, etc.) reprezintă un proces extrem de complicat din punct de vedere al echităţii fiscale.