MINISTRUL JUSTIŢIEI:  Legile justiţiei şi desfiinţarea SIIJ - priorităţi pentru viitorul Parlament

Nu există o problemă de voinţă politică a Ministerului Justiţiei legată de desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), a declarat Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, în cadrul conferinţei de presă pe care a susţinut-o ieri.

"Am argumentat de ce e nevoie de desfiinţarea SIIJ, am atras atenţia că şansele de desfiinţare a SIIJ sunt zero în acest an. Viaţa a confirmat că cele două proiecte în acest sens depuse în Parlament au fost respinse de PSD şi majoritatea constituită de aceştia", a spus Cătălin Predoiu, care aşteaptă însă ca problema SIIJ şi a modificării legilor justiţiei să fie tranşate de viitoarea componenţă a Parlamentului, care va reieşi în urma alegerilor din 6 decembrie.

"În privinţa modificării legilor justiţiei, vom vedea cum evoluează dezbaterea. Dacă vedem că avem un consens rapid, evident că nu vom face un exerciţiu de birocraţie să aşteptăm până în aprilie; vom acţiona în măsura în care avem acest consens. Termenul de dezbatere iniţial este un termen generos, dar el poate fi scurtat dacă avem consens în sistemul judiciar. La 30 septembrie am pus în dezbatere noile proiecte de legi ale justiţiei, care vor deveni legi abia anul viitor. La 2 noiembrie s-a încheiat prima etapă de dezbatere publică. Ministerul Justiţiei a primit şi centralizat propuneri de la asocaţii, ONG-uri, magistraţi şi cetăţeni. Am primit propuneri de la Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Inspecţia Judiciară, asociaţiile de magistraţi, de la magistraţi care ne-au scris individual. Consiliul Superior al Magistraturii a constituit un grup de lucru care va analiza proiectele. Observaţiile primite vizează principiul sepărării carierelor, statutul procurorilor, etc.. În acest moment, continuă dezbaterea publică, unele propuneri vor fi integrate, publicăm varianta a doua a proiectelor, care va fi urmată în ianuarie 2021 de o nouă dezbatere publică. Sunt mulţumit de cum merg lucrurile, avem reacţii bune din sistem. Vorbim despre un prim draft, de înalt nivel profesional. Această platformă de dialog funcţionează", a spus Cătălin Predoiu.

Ministrul de resort a amintit că legile justiţiei au fost modificate radical în perioada 2017-2018, de către PSD sub diferite pretexte.

"PSD a reacţionat prin revoluţia corupţilor după alegerile din decembrie 2016 şi a acţionat ca un agent al acestora. PSD s-a conjugat perfect cu acţiunea Curţii Constituţionale, care a culcat la pământ sute de dosare, rechizitorii, probe. Instanţele au achitat în cascadă sute de persoane. Evoluţiile au condus la criticarea CSM în raportul MCV, fără precedent. De aceea Ministerul Justiţiei a pornit o acţiune de reparare a legislaţiei", a precizat Cătălin Predoiu.

În privinţa activităţii DNA şi a Parchetului General, care se pare că au redus turaţia în ultimii ani, ministrul Justiţiei a spus că gestionarea sistemului judiciar ţine de ani buni de CSM.

" Ştiu că dânşii lucrează la dosare mari. Momentul în care aceste dosare se finalizează depinde de probe, procurorii îşi iau toate precauţiile şi bine fac. Tot ce pot să fac este să iau notă şi să adresez atenţionări către Ministerul Public. În privinţa Ministerului Justiţiei, am emis două recomandări scrise către Ministerul Public prin care am cerut intensificarea luptei contra crimei organizate, corupţiei, traficului de persoane şi minori. Sunt convins că vor apărea şi rezultatele. Trebuie să ne obişnuim cu ceea ce înseamnă independenţa procurorului. Trebuie să ne adaptăm acestei realităţi: independenţa judecătorului, a CSM, stabilitate pentru procuror. Trebuie luat act de această nouă realitate. Cel mai simplu e să spui că Ministerul răspunde de tot ce este în justiţie, dar nu e deloc aşa. Ministerul Justiţiei nu are nici un fel de atribuţii legate de ce se află în dosare", a arătat Predoiu.

Ministrul de resort s-a referit şi la colaborarea cu Parchetul European condus de Laura Codruţa Kovesi, instituţie care va beneficia de 15 procurori din partea ţării noastre şi de încă 5 procurori de rezervă.

"Am înaintat guvernului proiectul necesar pentru operaţionalizarea Parchetului European. Există deja în Parlament un proiect privind internalizarea directivei, dar din păcate trenează. Majoritatea parlamentară PSD nu îşi face treaba, este un semn că e o cosmetizare a atitudinii PSD faţă de justiţie. Dacă majoritatea PSD nu adoptă cu celeritate şi proiectul guvernului Orban privind operaţionalizarea EPPO, dar şi proiectele mai vechi - internalizarea directivei privind protecţia intereselor financiare ale UE - atunci declaraţiile PSD nu sunt decât expresia lipsei de voinţă sau incapacităţii PSD. Atitudinea pasivă de a bloca prin inacţiune duce la neadoptarea legislaţiei necesare pentru operaţionalizarea Parchetului European. E doar o diferenţă de nuanţă în abordările PSD, nu o diferenţă de substanţă", a spus Cătălin Predoiu care susţine că a trimis în acest an nouă scrisori Parlamentului pentru urgentarea adoptării acestor acte normative.